Alecu Donici – Autorul și Hoțul

În întunericul lăcașului de umbre,În tartarul cumplitUnde de grozăvii trist sufletu-ți se umpleȘi unde merge omul de fapte osândit,Sosiră totodatăLa aspra judecatăUn hoț răutăcit,În sânge încruntatCare au și murit,Pe viață spânzurat,Și un autor vestit,Puternic în condei,Care au dezvelitMult slobode idei,Ce-ntocmai ca Sirene*Era la glas duios,Dar, potrivit cu ele,Și mult primejdios.Orânduielile la iad sunt cu grăbire,Nu … Citește mai mult

Arbatel Filotheanu – Mă Și Mir

Câteodată mă și mirCă nu sunt încă ȘekspirȘi apoi realizezCă nu sunt nici ca Marquez!.Câteodată mă și mirCum de încă mai respirDacă nu îl egalezPe magnificul Marquez!.Câteodată mă-ndoiescC-am s-ajung ca Eminescu,Fiindcă nu aspir să fiuDoar un geniu zis pustiu,Ci aș vrea mai din străfundSă devin geniu fecund!.La final, de nu mă-nșel,Pot să fiu doar arbatel,Cel … Citește mai mult