Ion Caraion – O Rătăcire de Aur
Acum fetele se uită prin pomi și au guturaiîntre șarpe și rai.Seara cad moșmoane și sar crapi.Din Iisusul ca un biscuit uitat în ciorapi,timpul scheaună mărunt:„Nu știu unde sunt! Nu știu unde sunt! ”
Versuri corectate și adnotate
Acum fetele se uită prin pomi și au guturaiîntre șarpe și rai.Seara cad moșmoane și sar crapi.Din Iisusul ca un biscuit uitat în ciorapi,timpul scheaună mărunt:„Nu știu unde sunt! Nu știu unde sunt! ”
Ea era frumoasă foarteAmforă cu două toarteViață lungă fără moarteȘi întreg lipsit din parte.Ah, mi se făcea departeDoamne, numai cifra șapteCând veneam cu patru roateȘi-nhămat aveam un șarpe.
Ești ca un șarpeEști ca un șarpeEști ca un șarpe, ai suflet receTe joci cu dragostea și o lași să pleceEști ca un șarpe, și m-ai otrăvitCu câte vorbe tu m-ai mințit.Ești ca un șarpeCredeam că tot ce spui e adevăratȘi din vorbele tale am gustatCredeam că-s dulci ca miereaDar au fost rele, parcă ai … Citește mai mult
Senină întoarcere în paranteze,în inelele șarpelui blânddin care au renunțat să cutezepietrele verzi scăpărând.Senină-ncolăcire pe oul oval,somnolent și supus– pentru a-l feri de pasărea de susși de scormonitorul animal.Netedul braț fără mână,lui însuși, în jur, de opt ori,nemaiatacat de culori,ca o creangă de carne bătrână.Și multă uitare, și multăuitare, și multă uitare.
Nu, nu șarpele a sedus-oPe Eva cu mărul.Toată povestea nu-i decâtO simplă viciere a faptelor.Adam a mâncat mărul.Eva l-a mâncat pe Adam.Șarpele a mâncat-o pe Eva.Acesta este un intestin întunecat.Între timp, șarpeleÎși digeră liniștit hrana–Încântat să audă cum DumnezeuÎl strigă enervat prin grădina Raiului.
În ziua a șaptea,Când șarpele se odihnea,Dumnezeu a venit la el,Spunând: „Am inventat un joc nou.”.Surprins, șarpele, și-a holbat ochiiLa interlocutor.Dumnezeu a continuat: „Vezi acest măr?”Îl strivesc și, iată, cidru.”.Șarpele a tras o înghițitură bunăȘi s-a arcuit într-un semn de întrebare.Adam a băut și a spus:” Fii Dumnezeul meu.”Eva a băut și și-a desfăcut picioarele;.Apoi, … Citește mai mult
În amiaza dintre mâine şi ieri,N-are margini livada de meri,Merii cu tulpinile opalescenteÎn neguri înfipţi, în şiruri divergente.Nimic între ei decât amiazăŞi gândaci trandafirii care vânează.Nimic, până la nesfârşit, decât meriÎn livada dintre mâine şi ieri,Doar la distanţe de ani şi ani,Ecrane de cinema cu Stan şi Bran.Doar că între toţi aceşti meri la felEste … Citește mai mult
Cojită-i pielea și-a-nceput să-mi crapeÎn mine șarpele-ntr-un nou avântAu și-nceput cu humă să se-ndoape,Trezindu-și pofta de mâncat pământ.Mă și târăsc prin iarba naltă, deasă,Și printre pietre, în zig-zag, flămândCa să mănânc mâncarea mea aleasă,Pe tine, hrana șarpelui, pământ!
Imaginează-ți că te trezești seara cu un șarpe sub cearșafDupă ce ai învârtit micu’ glob pământesc cu degetul inelar pe DamascCaută un film cu De Niro și Fonda văzut pe 24 la Tel AvivNu-i vina lu’ Marx, e propagare totalitară în stil pur colonialistDă-i câțiva ani în plus sau în minus, ca veșnicia creștinăSunt un … Citește mai mult
Să vie SalomeeaCa un șarpe, târându-se spre strachina cu lapte,Cu ochi de aur în aurii inele,Cu pleoape de cerneală,Cu tâmplele înrămurite de vine verzi ca fierea,Cu unghiile vopsite-n fapte.