Ruben Dario – Melancolie

Lui Domingo Bolivar.Tu, frate, care știi lumina, spune-mi-o și mie.Sunt ca un orb.Sunt fără drum și merg pe bâjbâite.Merg pe sub ploi și fulgere dezlănțuite,orbit de vis, nebun de armonie.Visul e boala mea. Din poezielucrată mi-e cămașa pe suflet; ascuțitevârfuri de fier ea are, spini, cuțite,din care picură melancolie.Și astfel merg. Orb și nebun prin … Citește mai mult

Ruben Dario – Eu Urmăresc o Formă

Eu urmăresc o formă, dar pana mea n-o prinde;boboc al cugetării ce-ar vrea să fie floare;o simt pe buze ca un sărut care aprindea Venerei din Milo ciuntită-mbrățișare.Un șir de marmuri albe sub verzi palmieri se-ntinde;mi s-a prezis că Zâna în față-mi va apare;lumina doarme-n mine cu pene licărindeca pasărea din lună-ntr-un lac cu unde … Citește mai mult

Ruben Dario – Pegas

Când i-am sărit acestui sălbatic cal în spateam zis voios: „Ah, viața-i frumoasă și senină”;purta între sprâncene o stea de foc, divină.Albastru era cerul, eu – gol pe jumătate.Deasupră-mi sta Apolo cu arme-nvăpăiate;urcam, ca Belerofon, pe dâre de lumină.Ilustră-i orice culme, sub Pegas când se-nclină,iar eu, voinic, zburat-am cu Pegas peste toate.Sunt cavalerul marilor energii … Citește mai mult

Ruben Dario – Treci și Uită

Tu, pelerin căutând degeaba-n zareun drum mai bun sub alte zări, străine,de ce-mi ceri mâna, dacă-aici sub soareursita mea-i și-a ta – o, pelerine?.Nicicând destinul nu-l ajungi, știi bineporți moartea-n carne ca un vierme caredevoră tot ce-i omenesc în tine..,ce-i omenesc, dar și divin și mare!.Urmează-ți, deci, în pace lunga cale,drumețule! E încă-ndepărtatățara din visul … Citește mai mult