riga – Versuri.pro

Trooper - Rugă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Album: Mihai Viteazul – Poemele Românilor.
Lumea moare pe pământ,
Iar eu cânt durerea-n gând.
E tăcerea cea mai mare
Când plângi singur și te doare.
Tu pământ, pământ adânc
Unde-i duci spre ce mormânt?
Le iei carnea pentru tine
Lași doar oasele amintire.
Tu nu știi ce-nseamnă dorul
Când își plânge tătisorul.
Tu nu știi ce arde-n noi
Când ne strigă mama-napoi.
Lumea-i plină de durere
Dă-mi măcar o mângâiere.
Nu-i mai lua de lângă mine,
Nu-mi da încă o amintire.
Rău e singur, frunză-n vânt,
Doamne ascultă al meu gând.
Nu mai pot să calc pământul,
Simt că pângăresc mormântul.
Dă-mi un brad cu scoarța groasă,
Am să fac din el o casă
Și sunt gata de plecare
Doar de-mi faci un semn matale.

Grigore Vieru - Drum Imaginat Către Letonia

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Eu n-am fost încă-n
Letonia
Deși Letonia
Este prima țară
Care-mi editează-n traducere
O carte de lirice.
Nu mi-a plăcut niciodată
Să trec ca turist doar
Prin patria unui popor.
Nici să vin nepoftit.
De aceea-n
Letonia
Am trimis mai întâi
Unele versuri.
Dacă, citindu-le,
Va spune cineva:
„Ia uite,
Stejarul acesta
Seamănă cu pinul nostru,
E la fel de trainic! ”
Sau: „Vai, bobițele-aceste
De poamă
Seamănă cu chihlimbarul mării
Noastre! ”
Sau: „Băiatul acesta de la sud
Cugetă aproape ca noi,
Cei de la nord. ”
Dacă cineva va spune așa,
Înseamnă că pot pleca
Acolo.
N-am să mă duc cu avionul.
Nici cu trenul.
Am s-o iau
Mai de-a dreptul:
Pe rândurile
Marelui Rainis.
Nu, nu voi umbla
Cu aparatul fotografic.
Îmi voi desface
Coșul pieptului
Să treacă prin mine
Vântul nordicei mări.
Mireasma spirtoasă a pinilor.
Tăcerea tulburătoare
A petrelor istorice.
Pe urmă
Voi ruga pe liricii mei prieteni
Să mă lase-n singurătate.
Am să umblu o noapte prin Riga.
Singur.
O noapte la mare voi sta.
Singur.
O noapte pădurea voi colinda.
Singur.
O, iată prin întuneric
Albește tulpina unui mesteacăn
Numai zvâcnet și șoapte:
Femeia mea în cămașă de noapte.
Și mă cuprinde un dor nebun
De ea, de copii.
Pe rândurile lui Eminescu
Alerg îndărăt acasă
De-a dreptul peste câmpii.

Tudor George - Rege

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Țâfnosul Rigă, cum se-ngâmfă El
Că-n platoșă-i ascuns ca melcul – gemeni –
Și-nsulițează câte-un ochi, asemeni,
Sedus de ipoteticul duel!.
Spăimos, dă legi, edicte scrise-n cremeni,
Stârnite peste toți ca un flagel,
Norodul ațâțându-l la răzbel
Și-n jocul tău, Zeu Marte, tu l-ademeni!.
Legat pe-un fir subțire și tehui,
Se mișcă tot releu-n plasa lui!
Tunarii de la Forturi, puși de Rigă,.
Comanda Lui prin guri de foc o strigă!
Dar uită că zmintit întru bravadă –
Se-mpiedică în propria lui spadă!