Mecena – Calea Spre Fericire

Avem povestea specială din viața asta banalăGramul de suspans necesar pentru a ieși din impasPicătura de adrenalină ce imprimă totu’ mai ușor pe retinăNe merge strună!Ea e calea aparent greșită, în final cea bunăCare te ajută să vezi bineleRezolvarea ușor găsită pentru probleme cotidieneTotul ține de interpretare!Un lucru din ce fumează rezolvă o problemă foarte … Citește mai mult

Julio Cortazar – După Sărbători

Și când toată lumea-a fost plecatăși-am stat amândoi între pahare goaleși murdare scrumierele,cât de frumoasă a fostștiind că ai fost acoloca un refugiu,singur cu minela marginea de noapte,și durabas,au fost mai mult timp,tu ai fostel nu pleca,deoarece o pernăși-o căldurăar suna din nou să se trezească noua zi,împreună, râzând,ciufulit.

Matt Simons – Catching and Release (Română)

E un loc unde mergUnde nu mă cunoaște nimeniNu e un loc singuraticE un lucru necesarE un loc pe care l-am inventatSă aflu cine suntUnde stau nopțile treazNumăr stelele și lupt cu somnul Refren:Lasă să mă inundeSunt gata să-mi pierd stabilitateaMă las dus în locul unde se descoperă taina viețiiPe linie dreaptăPierd orice noțiune a … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Raiul Visului Meu

Departe, peste mările din vise,Necunoscută-n lumi de azi și ieri,Apare din tărâmuri interziseȘi doar în vis permite-apropieri.În jurul ei, sunt vise care-așteaptăSă se deschidă stâncile cumva,Să se-ntrevadă-n ele prima treaptăA unei scări pe care pot urca.E-o insulă cu marginile-abrupte,Încinsă cu un brâu de valuri reciDin marea care-așteaptă să se-nfrupteCu vise care-și fac prin ea poteci.Sunt … Citește mai mult

Marin Sorescu – Copacul

În ploaie, rezemat de un copac.El are legătura cu pământul.Și simt sub coaja-i, palma bătucită,Cum freamătă, cu ceru-n el, Cuvântul.Din când în când trăznește mâniosȘi se răzbună norii în furtună.Un fulger de-o veni, rătăcitor,Deodată amândoi l-om frânge-n mână.Cuprins de lașitate, fug pe câmpȘi picurii mă-ndoaie de mijloc.El își asumă riscul verticalei,Dispus în orice clipă să-și … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Steaua Frunzișului Roșu

E un tremur firav în frunzișul de mur,Nemișcare pe cer cu căldură-n tumult,Urgisind nori ce vor să-și formeze conturCenușiu, așteptat, nevăzut prea demult.Nu e vânt în lăcașul cu margini de stânci,E doar suflul fierbinte al celui ajuns,Cu un ultim efort, la crevasele-adânci,Un liman la durerea ce-n corp i-a pătruns.E un cerb rătăcit coborât din CarpațiPe … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Refugiul

În colțul de-ntuneric al sufletului meu,Aprind o lumânare și caut un izvorCe viețuiește-acolo și e nerăbdătorSă-și ducă stropii negri în valea altui eu.Și-o candelă-aș aprinde pe-al negrului altar,De-ar fi o scânteiere să poată alungaOștirile de umbre cu pâlpâirea sa,Dar ele-ar crede-o, poate, lumina din Tartar.Mai bine-n locu-acela, fereastră să îmi fac,Să intre-n el o rază … Citește mai mult

Morbid – Izvor

Sunt mort de când mă știu, cum să respir în largul gol?Cum să văd când soarele se scurge-n ochii-mi ce mă dor?Tălpile-mi sângerează, calc pe lame și mi-e dorDe codru și de taină și de-al umbrelor amor.Dar acum e liniște, se naște veșnicul apus,Iar zeița Selenă de-orice soare-i mai presusNu mai calc pe lame, ci … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Lacul Umbrelor Pure

Era un loc, în inima pădurii,Mai liniștit decât o zi de varăÎn care, în căldura de afarăNu și-ar urni topoarele nici furii.Acolo, ura lor nu pătrunsese,Căci nu era ușor de străbătutUn codru care, din adânc trecut,Tot ce-i era-mpotrivă, distrusese.Vorbeau bătrânii că erau fantome,Strigoi și vârcolaci, ba chiar vampiriSau uriași porniți pe ciopârțiriȘi ahtiați de-a sângelui … Citește mai mult