Reflecție – Pagina 102

Romulus Vulpescu - Infatuare

Îmi sunt contemporan – și mi-e de-ajuns: / Întregul paradis în mine-ncape. / Nu-mi pot … →

Arunc o privire la stele. / Cerul e o nesfârșire albastră, / uitată parcă așa … →

Între cuc și făpturile furișe care am devenit noi, există o atât de mare afinitate … →

Cele mai sigure temelii se reazemă pe fidelitate și pe examinarea critică a acestei fidelități. … →

Încarc blantu, trag. / Urmează trei ore de pace, de binefacere / Am stat departe … →

Afară e rece, / Bate vântul, / Cuvintele ei spuse într-o doară mă fac una … →

Există o cale de la inima ta la mine / Și inima mea o cunoaște … →

Nu lovituri de ciocan / ci jucăușe unde / fac pietricelele să cânte, / desăvârșindu-le … →

O poveste fără nume începe în fiecare zi, o poveste despre viață, și dorința de … →

Sankt Petesburg. / Când pe negrii-acei trăpași, călare, / (zvelți, din hergheliile Orlov) –, / … →