Purificare – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Printre Picături

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Sunt fermecat cum se prăvale apa
în șuvoaiele de picuri grei și ascult
din Mariane înecat mesaj, din groapa
abisului adânc de timp, peste demult.

Mă-ncânt în cântul-ropot de pe tablă
în mii de cai galop; cum ralul pulmonar
venit cu aburii -stând îngeri, ca să cadă-
din tau, savană-n răget, rugă de altar.

Mă spăl prin canioanele din creier
odată cu torentul de-amintiri,
mă prăbușind în melancolicul descreier
necontrolat purtat, apos în năluciri.

Mă las atins de picurii-n masaj,
pe piele, din durerea răului de-azur
ce-mi strânge timp în umed derapaj
de suflet răspândit fără control, contur..

Am tremurul în barbă dar sunt pur,
spălat pe bronzul arămiu încins de soare,
sunt tot topit și-o umbră de-abajur
m-acoperă, șoptind; „e ploaie și te doare..”

Dsida Jenő - Decembrie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Zarea azi e-n ceață,
și lumea-i largă-un
câmp de zăpadă.
Vântul, spulberând fulgi, îngână
și-n tihnă de mari
taine cântă.
…Cu ochi holbați mă uit în jos,
că-n mine, poate,
s-a înnegrit tot.
Tremurând, genunchii mă lasă
și sărut neaua,
că este albă.

Ady Endre - Domnul Vesel

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Îl confundați cu Moartea,
Deși El e și domnul Morții,
Sunteți în preajmă doar,
Certându-vă cu Moartea.
Spunând: trăiască Viața,
Vă curăță domnul Morții,
Așa, se va bucura Domnul,
Spunând: trăiască Viața.

Phoenix - Phoenix

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Text: Șerban Foarță / Andrei Ujică.
Iată, vine din nou cel hrănit cu numai rouă
de la Livan, într-acest an, al nouălea.
Preajma blând înmiresmând,
rugu-i fumegând.
Născutul din ou și hrănit cu numai rouă,
în roșu nimb, într-acest timp, al nouălea.
Rodnic foc și nou izvod,
arderea-i de tot.
Fie să renască numai cel ce har
are de-a renaște, curățit prin jar,
din cenușa-i proprie și din propriu-i scrum,
astăzi ca și mâine, pururi și acum.

Daniel Vişan-Dimitriu - Popas În Drumul Către Astre

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

În apa din izvorul nemuririi,
Se-adună-atâtea visuri din trecut
Încât devine împotriva firii
Să mai păstrezi din cele ce-au durut.

Rămân acolo pentru-o veșnicie
În care nu se simte lipsa lor
Și nici regretul că puteau să fie
Speranțe într-un altfel viitor.

În apa ceea, sufletul își simte
Întreaga strălucire, e curat
Ca la-nceputul vieții și consimte
Că de această apă-i însetat.

Ai mers acolo, ți-am călcat pe urme,
Ne-am întâlnit apoi pe un pământ
Ce-a-ncercat, dar n-a putut să curme
Iubirea căpătată-n locul sfânt.

Mai vor să meargă, sufletele noastre,
Să se-mbăieze-n apa din izvor
Cât mai curând, căci drumul către astre
Se conturează înaintea lor.

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Tămăduire

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Tulburător, cum râul crem de-nnămoliri,
Mi-e sufletul, ce l-am căuş de vise;
Mă curg din pisc, printre caverne imprecise,
Cota să-mi cresc, să moştenesc slăviri.
Am stavile nenumărate-n stânci tăioase,
Cu răsăriri inopinate în vâltori.
Am piele fină, braţele neputincioase;
Sunt scrijelit, lovit, sunt fracturat în mii de ori.
Îmi curge-n contrasens curent continu
Pe căi neuronale, din centrala minţii
Cu stăpâniri ce am genetic, cum părinţii,
Să n-am implozii, să rămân un rectiliniu.
În rictus stau, scrâşnind pios din dinţi,
Din pete-ntunecate-mi fac fundal..
Le scuip petale roşu-aprins, ca din furnal,
Să ard în scrum săgetători fierbinţi.
Pedeapsă s-am, de merit, cu-antepronunţare;
La tot ce lumea „potriveşte” în neputinţe,
Să reuşesc să-ndeplinesc la toţi voinţe..
Să fiu definitiv, la lume, o justificare!

Marin Sorescu - Blestemul Doi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

S-a umplut casa de fum
Eu ard, nu te speria,
Eu am luat foc,
Bine că ești aici lângă mine,
Să mă vezi,
Că tu până nu vezi nu crezi,
Nu mai vreau să ard nici eu pe-nfundate,
Mi-am dat drumul.
Ai spus că dacă nu te iubesc
Nu ard și uite proba,
Eu voiam să o țin ascunsă.
Sărută aceste fapturi de fum
Care ies din mine, toate sunt eu,
Seamănă cu mine, sunt chiar eu,
Care năpârlesc,
Înainte de a mă îngropa în brațele tale,
În buzele tale.
Un șarpe care-și leapădă cămășile multicolore,
Înainte de marea hibernare.
Tot tu îmi vei da zemuri de plante,
De smochine strivite ca să-nviez,
Voi suge lapte din sânul tău
Să mă dezintoxic
De pământul care s-a vărsat în vinele mele,
Și s-a cerut arat,
Sunt și pruncul și tatăl și sfântul duh,
Dar mai la urmă,
Când ne mai vine suflarea
Acum suntem amândoi cu sufletul la gură
Și îl bem unul de pe buzele altuia,
Îl sorbim,
Iată o idee de perpetuum mobile,
Fumul meu te îmbracă
Fumul tău mă dezpoaie
Am luat foc amândoi,
Ți-am spus să stai mai departe.
Cine-o stinge aceste cuvinte,
Să fie blestemat.

Matsuo Basho - În Roua Strop Cu Strop

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

În roua strop cu strop / de întinările de aici de jos / m-aş putea ... →

Mariana Marin - Calea de Acces

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

lui Lucian Raicu.
Nu există eveniment al vieţii
fără expresie.
Iniţierea în teluricul gros,
în râsul aproape de moarte,
în apele limpezi ce ne purifică
mai apoi sufletele.
Iniţierea în experimentul social,
asumarea lui în trecerea de partea adevărului
şi a celui slab.
Iniţierea în verbul incandescent
şi el, verbul, purificându-ne şi mai apoi
trecerea anilor, neputinţa şi bâlbâiala,
simpla corvoadă de a fi.
Nimic întâmplător, Doamne, în cămările tale
până la a pricepe aerul în care pulsăm îndesindu-l.
Nimic fără expresie.

Maria Catunele - Mă Zidește, Doamne, Din Lumină!

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Mă zidește, Doamne, din lumină!
(09. 03. 2014).
Mă zidește, Doamne, mă zidește iară’!
Nu lăsa ce-i bun din min’ să piară!
Tu, degrab’ îmi smulge neputința,
și zidește în sufletu-mi credința!
Mă zidește, Doamne, din Lumină!..
Sete îmi e, să-mi pui la rădăcină!.
Mă zidește, Doamne, mă zidește iară’!
Nu lăsa ce-i demn din min’ să piară!
Tu, îmi smulge teama, lașitatea
și zidește în sufletu-mi dreptatea!
Mă zidește, Doamne, din Lumină!..
Dor îmi e, mă șterge de rugină!.
Mă zidește, Doamne, mă zidește iară’!
Nu lăsa ce-i cald din min’ să piară!
Tu, îmi smulge lacrima, tristețea
și zidește în sufletu-mi blândețea!
Mă zidește, Doamne, din Lumină!..
A mea mamă plânge și suspină!.
Mă zidește, Doamne, mă zidește iară’!
Nu lăsa ce-i sfânt din min’ să piară!