Versuri corectate și adnotate
Care-l face, ăla-i dă foc, fine, dă-i drumulDa simțire cu tutunul, că mai învârt și eu unulLege, care-l face, ăla-i dă foc, nu uita, pasăm la stângaAzi fumăm tot ce ține punga, nu conduc, dar aș ține dungaCare-l face, ăla-i dă foc.Rup mugurul la mână ca să-l simt, simtHai, lasă-mă să mă prezint, da’ nu … Citește mai mult
XII.Icar cum îl sfidase cu aripe de ceară,l-a prăbușit Apollo pe-al mărilor podmol.Și pe Acteon care-i pândise trupul gol,prin câinii lui Diana l-a osândit să piară.Chiar Prometeu, când slăvii a smuls un foc în pară,el ce s-a vrut năprasnic al omenirii sol,pe stânci legat de Joe cu vulturii ocol,hrăni flămânde ciocuri din fierea lui amară.Și … Citește mai mult
L-au zdrobit în chip științific pe-acea stâncă,pentru ca pân-la amiază un soare șchiop să-l poată orbiși buzele, și pleoapele să-i crape, și părul să-i albeascăîntărindu-i sângele pe coapse, pe crăpăturile gurii.Și venea pasărea, și ciugulea din carnea-i sfârtecată,și-i lingea coastele și sfâșia din pielea-ngroșată,până se făcea puhav și cafeniu amurgul,iar pasărea pleca încruntată.Atunci, trosnind, încheieturile … Citește mai mult
Vai, rușinos m-ați țintuitÎn lanț, pe un aspru colț de stâncă,De orice odihnă sunt răpitȘi simt în pieptul meu rănitDurere-adâncă. Turbat de ură, tremurând,Și chinuit de-a mea iubire,Uitat de oameni în curând,Gonit de zei, nemaisperândVreo mântuire. Eu trebuie să mor mereuÎntr-o eternă agonie,Cu toate-acestea, sunt tot eu,Cel ce-am zidit ca Dumnezeu,Fâptură vie! Răzbunători, voi m-ați … Citește mai mult
Tatălui meu.O, da! eu sunt urâtul, învinsul, blestematul.El marele, eu micul, el totul, eu nimic;El zis-a că prin mine născutu-s-a păcatul,Dar eu vă sunt amic.El zis-a că-nșelat-am pe-ntâiul vostru tată,Dar dulce era mărul oprit, și l-a gustat,Gând raiul i se smulse în ora blestemată,Tot eu l-am ajutat.I-am spus: Ți se-nchide grădina nemuririi;Supremul te gonește din … Citește mai mult
Acoperă-ți cerul, Zeus,cu pâclă de noriși exersează, asemenea copilului carelovește scaieții cu bățul,pe stejari și creste de munți.Dar pământul meutrebuie să-l lași în paceși coliba meape care nu tu ai construit-o,și vatra mea,și jarul acestapentru care mă invidiezi.Nu cunosc nimic mai săracsub soare decât voi, Dumnezei!Vă întrețineți lamentabildin jertfelesuflării celor ce se roagămajestăților voastre,și v-ar … Citește mai mult
Piroteala și somnul, doi frați, în a zeilor slujbă,De Prometeu fură duși, neamului său, mângâiere;Zeilor însă, ușure – greu de-ndurat pentru oameni,Somn se făcu piroteala, somnul în moarte trecu.
Când Minerva ca s-aratePrețuirea pentru-alesu-iPrometeu, din cer i-aduseDe nectar o cupă plină,Spre a-i ferici pe oameniȘi spre-a le sădi în sufletSimțul artelor frumoase,Sprintenă-și zori ea pasul,Nu cumva să prindă vesteJupiter; și cupa de-aurȘovăi, și pe pământulVerde câțiva stropi picară.Iute-albinele-i luarăUrma, și sorbiră harnic;Fluturul s-află în treabăCa și el un strop să fure;Chiar năsâlnicul păianjenLunecă și … Citește mai mult
Pluteam, în barca gândurilor mele,pe apele din visul tropical,privind inconfundabilele stelecu străluciri din timpul ancestral.Nu mă gândeam la mii de ani lumină,ci la o stea de-aici, de pe Pământ,căci gândul nu putea să se abținăsă zboare, prin iluzii, plin de-avânt.N-a fost decât un val, ceva mai mare,venit de nicăieri, dar, ca un vip,m-a ridicat pe … Citește mai mult
Alertă.Alertă, imaginea mea e lentăPărăsesc acea planetăPerfectă! Când cu ochii ei reflectăTot ce n-am putut vedeaȘi mă delectăAlertă, imaginea mea e lentăPărăsesc acea planetăPerfectă! Când cu ochii ei reflectăTot ce n-am putut vedeaȘi mă delectă.Nu-mi simte teamaȘtie cine sunt, nu-i spune KarmaNoi mereu dansăm în pași de Bam-BaPe mine mă cuprinde ca un Mamba.Nu-mi simte … Citește mai mult