primaveri – Versuri.pro

Serghei Esenin - Găsi-Vei Sub Soarele Stins

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Găsi-vei sub soarele stins
Îndemnuri, și luntre, și vâsle,
Și malul cu rugul aprins?
(A. Fet).
Bat amurgite și proaspete,
Primăveri bat din aripi.
Dorul pribeag îmi e oaspete,
Undele fug pe nisip.
Cânturi auzul mi-l mângâie,
Vin, se destramă și pier.
Dincolo umblă, se tânguie,
Plânge un suflet stingher.
Taină se naște și buciumă?
Tu mă ajungi cu chemări?
Luntrea rotește, se zbuciumă,
Fuge o umbră pe zări.
Dorul pribeag îmi e oaspete,
Fug în întâmpin spre val..
Primăveri, primăveri proaspete,
Glasuri pe celălalt mal.

Ion Miloș - Seamăn Primăveri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Eu seamăn primăveri și visuri
Și-nvăț pietrele să mângâie florile
Însă șarpele îmi spune
Că este rău tot ceea ce fac
Și mă mușcă de suflet
Șerpii n-aud arborii ce strigă:
Lumină mai multă lumină
Nu văd tainele ce zboară
Șerpii se târăsc și mușcă

Ion Caraion - Primaveri și Toamne

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Primăveri… Toamne…
Polare zăpezi rebele…
Întotdeauna am venit la gară, Doamne,
mai devreme decât pleca trenul.
Și te-am așteptat la toate trenurile vieții mele,
să te-ntâmpin.
Mă vedeau cum bat câmpii-n
zadar – copiii, acarii, vântu’ limbut.
Tu n-ai venit. Sau ai trecut
fără să cobori.
Habar n-am în care tren ai fost ori
unde și la ce ți-i fi dus…
Câte lumi n-au răsărit… Câte n-au apus,
până să-nsereze de tot și timpul să se termine și să se facă urât!
Acuma, că-i așa de târziu încât
nu va mai trece nici un tren și nu va mai fi nici un an,
mi-nchipui c-ai fost în fiecare din ele
însă erai obosit ca un elan
pe care-l fugăresc la pol haita de iele
și spaima și frigul,
că ațipiseși, că visai și de aceea
n-ai mai apărut la geam, n-ai mai coborât
n-ai mai pus pe nimeni de pază la digul
dintre mocirlă și stele
dintre urât și urât.
Cum își așteaptă femeia
iubitul din războaie,
te-am așteptat la toate trenurile vieții mele –
în soare, în ploaie,
până m-am destrămat…
Însă tu n-ai mai găsit semnul, aleea
(Nici adevărul nu-i adevărat),
dramul de drum
pe care-apucând să dai de timpu-ntâlnirii.
Ca strigoii mitologicei Asirii,
îi fi călătorind și-acum
prin cine știe ce năprasnice ierni ori toamne,
prin cine știe ce vraiște, ce vreme, ce putred, ce tină.
Trezește-te, Doamne,
să n-ajungi în țară străină!

Nichifor Crainic - Unei Fecioare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Și când mă uit la tine, frumoșii ochi îi pleci.
Tu știi orice ispită în rugăciuni s-o pleci.
Iar seara, la icoane, te-nchini și bați metanii,
De-nfiorări profane te plângi la spovedanii
Și nu pricepi, frumoaso, că fără să fi vrut
Nesocotești porunca prin care ne-am născut.
De când sună pe lume întâia sărutare
Și pan’ la cântărețul ce-ți murmur-o cântare,
Viețile se pleacă aceleiași puteri
Ce înnoiește vieții tot alte primăveri.
Nu simți cum o șoptește din orice colț de gură
Și mii de guri îi cântă osana în natură?
N-o scrie-n lung de ceruri șiraguri de cocori
Și călătorii nouri, ca visul plutitori,
Sărutători de stele îngemănați cu vântul
Și marea ce cuprinde cu-mbrățișări pământul

Anica Ganțu - Douăzeci de Primăveri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Douăzeci de primăveri
Au trecut ca ieri,
Se duc anii, se grăbesc,
Nu pot să-i opresc.
Nu-mi pare rău de nimic,
Multe-am mai pierdut,
Am trăit bune și rele,
Dar toate-au trecut.
Ce-am pierdut le-aș face iar
De-aș întineri,
Anii se duc rând pe rând
Și nu-i pot opri.
De-aș putea anii să-ntorc
Aș da-n lume tot
Și cred că așa ca mine
Ar face oricine.
Refren:
Anii tineri au trecut,
Douăzeci s-au dus de mult,
Douăzeci, iar douăzeci,
Viață, ce repede treci!