Michelangelo – 162
Acum pe stângul sprijinit, acum pe dreptul,îmi caut drumul mântuirii, austerul…Iar între viciu și virtute,nedumerită, inima îmi răscolește pieptul,asemeni celui ce nu vede cerulși-a rătăcit cărările știute….Ofer această foaie de hârtiecernelii voastre pioase și divine,ca adevărul, din amor trezindu-mă, să-l scrieiar sufletul, eliberat de sine,această rămășiță de trup greșelii să n-o-nchineși nu atât de orb … Citește mai mult