Versuri corectate și adnotate
Pe câmpul cupomi ciudați de tabactăcută înaintezi.Limbi verzi ca de șerpi uriașiființa ta înconjoară.Dar tu înaintezi.Nu mai vine, mama,nimeni din urmă,afara de pâinea taînvelită-n ștergarși cerul, din spate,eliberatde frunzele mari.Doamne,cât cerdeasupra unei singurepâini!
Bunătate toamna.Pomi suferind de gălbinare ne ies în drum.O minune e câteodată boala.Pătrunse de duh,fetele-și lungesc ceara,dar nimeni nu mai caută vindecare.Toamna surâzi îngăduitor pe toate cărările.Toamna toți oamenii încap laolaltă.Iar noi cei altădat’ atât de răiazi suntem buni, parcă am trece fără viațăprin aurore subpământești.Porțile pământului s-au deschis.Dați-vă mânile pentru sfârșit:îngeri au cântat toată … Citește mai mult
Oboseala m-a-ncolăcit ca o reptilă.Aerul se târâie și arde.Curpenii tinereții, în hoarde,îmi licăre prin oase. Mi-i rău și mi-i silă.Am văzut lumea și-am văzut ideile.Singurătatea îmi urcă-n gât.De-atâta-nsingurare, de atâta urât,își prăfuiau bolțile curcubeiele.Aplecat peste mine ca un pomdeasupra gângăniilor care-i mângâie haina,fiecare spânzurătoare-și visează un omși fiecare jivină, taina.Cu zările și epitalamiide-a valma, pe … Citește mai mult