poezie neagra

Sikeratscriptum – Poezie Neagră

de

Atarax.Fragedă cum e pielea minții strânsă până la sânge de ațele gânduluiIar… gândul…: lumea neselectată, intrată dincolo de Porțile RaiuluiFără voia lui Dumnezeu… oare… oare ce-ar rămâne în urmă?!Inocența printre flori uscate, copaci ce ard își curmă zileleProfeția… pare spoială și foi ce plâng cu lacrimi de cernealăScurse din rânduri ce-au descris poate cândva un … Citește mai mult

Charles Bukowski – Oamenii Ca Florile

de

ce de-a muzicipe străzi-în sfârșitoamenii-s ca florile.polițiștii și-au predatinsignelesoldații și-au aruncatarmelenu mai avem nevoie de pușcăriisau de ziare de ospicii sau delacăte pe uși.o femeie dă buzna pe ușăIA-MĂ! IUBEȘTE-MĂ!.e frumoasă ca o țigară dupăo masă cu friptaneo iau.dar după ce pleacămă simt ciudatîncui ușascot un pistol dintr-un sertarare și elfelurile lui de iubireIUBIRE! IUBIRE! … Citește mai mult

Rafael Alberti – Plecați, Bătrâni Părinți

de

Plecați,bătrâni părinți,bătrâne mame, unchi,cu Dumnezeul ce-i asemeni vouă,cu sfintele fecioare și cu sfinții,vă scufundați cu toții,familii ruinate de tâlhari.Și vă simțim plecândși nu dorim măcar să vă reținem,vă-mpotriviți cu spaimă plecărilor silite,pierii voastre,în care v-aruncăm și noi cu ghionturi,cu mari și pline vârf lopeți de ură,de flăcări, de pământ,de sânge.Acolo să rămâneți,rămâneți dar,strigând acolo-n șanțul … Citește mai mult

Geo Bogza – Efebul Gherap Provoacă Moartea Batozei Psihopate

de

O antică batozăPuternic sufereaDe-o stranie psihozăȘi un cuvânt: saltea!.Prin păr scăzut, cănitPurta cu fals topazUn deget smălțuitRupt din pudrat obraz.Rupt din cârpit ciorapBan galben încropândCu el ademenindUn crud efeb: gherap.Acesta, cam escrocNici mort nu se duceaCu glas puțin barocpocnind-o scurt: saltea!.Ce vorbă prea ciudatăLa simpla-i pomenireEa își ieșea din fireMortal surescitată.Și mare; această dozăPunea o … Citește mai mult

Păstorel Teodoreanu – Cântecele

de

I.Vecinul meu era bolnav,Bolnav de mult şi foarte grav.Toţi spun că l-au luat de-aiciŞi că prin parc l-au dus pe dric;– Dar asta nu-i adevărat –Eu ştiu c-avea în el furnici,Ce-au ieşit noaptea prin buricŞi l-au mâncat. II.În lumânări sunt stafii albe,– O spun, dar nimenea nu crede –În lumânări sunt stafii albe,– Le văd … Citește mai mult

Perpessicius – Din Șanț, Executații…

de

Din șanț, executații privesc cu ochiul fixSpre stelele sublime ce ard în depărtare,Și-n recile pupile sticlirile stelareTrezesc reflexe stinse de dincolo de Styx.Prin viile din preajmă e-un strașnic chiuitDe greieri ce cu mustul s-au îmbătat și joacăȘi țipă să trezească pe cei ce-ntr-o băltoacăDe sânge zac în șanțuri, sătui de chefuit.Din urna neagră-a zării – … Citește mai mult

Tudor Arghezi – Spuză Fierbinte

de

Spuză fierbinte, drumul fierbinte.Câmpie de oseminte.Mi-e ca o coajă de pâine arsă-n gură.Și balele-s ca saramura.Limba mi-i ca piatra de ascuțit coasa.S-au lăsat pe mine pereții, bârnele, și toată casa.Se strânge coșciug.Mă frânge un zăvor, mă rupe un belciug.Am în gâtlej lacăte sparte.Un lanț m-a-ncolăcit cu zale moarte.Ai văzut luna.Nebună?A intrat pe furișÎn trestie și … Citește mai mult

Ion Caraion – Cântece Negre

de

Unii nu-nțeleg, se uitătriști la cântecele negre, pline:„Pentru ce nu scrie ca-nainte?Cântecele astea nu-s frumoase…”.Sigur, nu toate cântecele sunt frumoase pentru toțiUnele au mâlul și pietrele din noi,unele sunt tulburi, sunt aspre, sunt schimbătoarealtele răvășite ca niște sârme,unele sunt ca o luptăpe care o purtăm cu noi, cu memoria și sângele nostru,unele sunt blânde ca … Citește mai mult

Nina Cassian – Pedeapsa Capitală

de

Ți-am râcâit surâsul cu unghiile.Ți-am lins ochii. Nu mai ai acumdecât un oval gol pe care, dacă vreau,pot picta măcelul de la Erzerumsau o oarecare floare simplificată,sau să-l deșurubez frumos,așezându-l undeva pe jos.De acum încolo-ncepi cu nodul de la cravată.