poezie contemporana – Versuri.pro

Christian W Schenk - Sensul Poetului

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Nicicând n-a fost un poet
atât de important ca astăzi:
Mulțumită lui
s-au inventat avioane
și computere,
căile ferate au înlocuit
postilionul
numai ca să-și fericească semenii
cu simpla lui existență.
Nu, poetul nu mai merge pe jos
ca să-și găsească Muza,
nici alimente alterate
nu trebuie să mănânce
fiindcă-i stă frigiderul în casă.
Departe sunt vremurile lumânărilor
și a penei de scris
și a pergamentului.
Nu, poetul nu e de prisos:
De pe urma lui profită întreaga lume!

Tristan Tzara - În Gropi Fierbe Viața Roșie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Tițule
Tițule
fratele tău
țipă
și tu îi spui
între foi de carte mâna
cu var să-mi vopsești credința
arde fără lumânări în sârmă
Tițule.
ton frère crie / tu lui dis /
entre les feuillets du livre
humides / la main.
avec la chaux peins moi la
croyance
brûle sans lumiere en fil de fer
parmi les douleurs
il y a des organisme et la pluie
dans les troncs bout la vie rouge.
În gropi fierbe viață roșie
pentru tăcere vrea să-mi număr bucuriile.
tu mi-ai spus că mi-e milă de tine
și eu n-am plâns cât timp erai la mine, dar aș fi vrut să plâng în tramvai.
mi-ai spus că vrei să pleci
mărgelele din turnul gâtlejului mi-erau reci toboșar pe inimi să aluneci.
insectele din gânduri nu mă mușcă, vai
și dacă vrei o să râd ca o cascadă și ca un incendiu.
*.
spune: gând pustiu
tac și știu
vreau să
fiu
violoncel.
*.
Când îți țin paltonul la plecare, parcă n-ar fi sora mea.
*.
în oțel de gheață
sună
tu dormi când plouă?.
*.
servitorii, la moșie, spală câinii de vânătoare
iar regele se plimbă urmat de curteni care seamănă cu porumbeii
turnul bandajat (cu prizonierul plâns) l-am văzut și eu la mare
în șanțuri deschideți electricitatea urmare
Doamne, Doamne
iartă-mă.
joi octombrie
tițule, o să fac o poemă dar să nu râzi
4 străzi ne înconjoară și noi le spunem lumină PE STÂLPI de rugăciune
iar tu vorbeai cu elefanții la circ, ca lumina
nu vreau să mai fii bolnavă, știi
azi-dimineață Din pentru ce să vrei să fluieri telefon
nu eu nu vreau eu nu vreau și mă strânge MULT PREA TARE.
azi-dimineață
din aramă glasul tău tremură pe ața
galbenul se încuia în pavilion CA SÂNGELE
proprietăreasa s-a înverzit, s-a înverzit și s-a împrăștiat
ca ceața în clopoței
uite, o lumină ce-ar putea să fie neagră
floare
pe crini de oțel și de sare să-mi spui încă o dată că mama ta era bună.
*.
sunt b… care se dilată, eu vreau să cresc într-un tub de tablă
asta spun ca să te distrezi.
*.
nu fiindcă aș putea fi arhanghel de ceară
sau ploaie de seară și catalog de automobile.
***.
din perdele alunecă LACRIMI MARI
capete de cai pe bazalt, cum
se sparg jucării de sticlă între stele cu lanțuri la animale.
și tu ghețari aș vrea să urmez
cu rădăcină
cu boala mea
cu nisipul ce mai furnică în CREIER
fiindcă sunt foarte inteligent
și cu întuneric.
ÎN PORȚELAN cântecul la pian
mergând – cântecul din gând
arborele plesnește din hrană ca o lampă.
PLÂNG, aș vrea să mă ridic din cer, mai sus ca havuzul
care șerpuiește sus fiindcă nu mai
există gravitatea pământului la școală
mâna mea rece și uscată dar a mângâiat țâșnitoarea de apă.
și încă ceva am mai văzut (tot în cer) cum se
înșurubează apa în fructe și clei.
*.
dar sunt serios când mă gândesc la cele ce mi s-au întâmplat
tițule
tițule
tițule
Tițule

Gellu Dorian - Poemul Supărat

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

În țara asta nu se mai scrie poezie? Chiar
și poetul Ion Mureșan, poetul forever, cum spune Ciș,
n-a scris niciodată o poezie,
toți scriu un soi de texte
în care sexul, alcoolul, drogul fac casă bună din care este izgonită poezia,
care nu se mai așează pe hârtie, ci direct în pixeli,
și devine &, versul e ca aici în acest poem supărat un șarpe lung
prin care curge veninul printre silabe,
roua nu mai este sudoarea privighetorilor ce-au ostenit toată noaptea cântând,
ochii lui Homer sunt ca două becuri arse pe doi stâlpi
într-un oraș părăsit,
unde puritatea nu rodește, chiar dacă
fecioarele nasc copii,
legea sfântă a maculării plătește tribut morții,
judecata de apoi nu mai e o amenințare, ci un scenariu de film horror,
cel ce-a descoperit poezia nu mai are inimă,
în timp ce inima e un trop fugărit din vers
pe motivul că e desuet,
un grup de minimaliști se autointitulează maximaliști,
autenticiștii sar coarda peste un șotron imaginar,
mizerabiliștii fac și ei curat prin debarale
și descoperă pentru prima dată mirosul mucegaiului chiar sub brațele lor,
himerismul e reinventat ca autentic într-un sanatoriu,
fracturismul este abandonat din fașă
iar pamperșii lui sunt aruncați într-un tomberon devenit
vizuină pentru urși,
legea morală e sus,
Dumnezeu nu mai e nicăieri,
iubita și-a vândut clavirul,
încălzirea globală a venit în oraș – chiar pentru asta am venit să-ți spun –
sânii tăi de silicon sunt expuși într-o vitrină,
berea e acră,
votca, la ruși,
vinul pleacă pe alte gâtițe însetate,
poeții au laptop-uri, tablete,
talent, numai unii,
din ce în ce mai puțini,
hârtia curge prin imprimante și se adună în dosarele care-l vor
ridica din mormânt pe Kafka
pentru a fi judecat în libertate și condamnat la moarte cu suspendare,
în țara asta poeții nu mai iubesc poezia,
se linșează între ei,
fac ziduri din oase de cititori morți pe care se văd scrise
sute, mii, zeci de mii de poezii
de pe vremea când țara asta era chiar țara poeziei,
poetului i se înscenau vini din care se ivea moartea,
mireasă căreia i se cânta
atât de fragedă te-asemăn cu floarea albă de cireș
sau
buchețel de trandafiri ești tu iubita mea buchețel parfumat de trandafiri,
iar în parc fanfara cânta,.
acum sunt ostenit și stau lung și întins
în patul meu
tânăr și adormit
ca într-o telenovelă care nu se mai termină.

Erich Fried - Trei Întrebări Deodată

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Are voie oare o poezie
într-o lume
care poate va pieri
prin propria-i dezbinare
să mai fie simplă?
Are voie o poezie
într-o lume
care poate prin propria-i dezbinare
va pieri
să fie altfel decât simplă?
Are voie o lume
care poate va pieri
prin propria-i dezbinare
să facă poeziei
legi?

Ion Caraion - Divina Comedie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Se certau ca proștii
noii cu foștii.
Să le curme harțele
apărură fleoarțele.
Printr-un maț ca un tunel
ne-a legat timpul de el.
Din buric o pațachină
iese calea să-i ațină.
Cu Pâtâcă și Izbrinte:
care-ajunge mai-nainte!
Între punct și pauză,
totul are-o cauză:
vrejul și ciorchinele
mierea și măslinele,
crocodilul și ibricul
Brahmaputra și-arbagicul.
și-alte câte… între ele,
când dantele, când sardele.
Prin compot vin cum pot
Cârpă-n cur eu Pupă-Tot.
Burtă-Verde numai zel
cu amanta de la el.
Într-un stadiu pictural
Domnul de Neanderthal.
Goală-n părți, de la mijloc,
Domnișoara Gonococ,
lângă-odrasla (nu v-am spus)
gardului – Izmene-Sus.
Faceți loc! la stalu-întâi:
ruda fără căpătâi.
Galeria e-nțesată –
măști de mâl și ciocolată.
De-atât râs și-adulmecări,
Treci-în Băț mânjit pe nări….
Va fi cu discurs!
Are mama urs.
Pe-o creangă de pom,
ne-așteaptă ultimul om.

Nord - Spărgători Fericiti

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Nord spărgători fericiți
Vând poezii creștine pe treizeci de-arginți
Iisus vine călare pe portocale și biscuiți
Sarmale și Pepsi Twist.
Nord spărgători fericiți
Nu vezi, mă, că ninge? Ce-mi te uiți?
Salvează balenele sau
Se scarpină Moș Crăciun în barbă ca lesbienele.
Nord spărgători fericiți
Nu-s mașinile noastre să ciocnim fericiți
Curge vinul ca o rană a lui Dali să pansăm
Să dansăm, suge veninul, să dansăm.
Nord spărgători fericiți
Am pietre prețioase la rinichi
Tu ai impresia că scrii așa și-asa
Dar strălucești doar când mă pe poezia ta.
Nord spărgători fericiți
Zâmbești pe-a mea ca un prezervativ cu dinți
Ferește-te de mine, ferește-te de fulgi
Ferește-te de măgăruș, fugi, fugi.
Nord spărgători fericiți
Se crucesc gagicile astea cu două mâini stângi
Că nu vin magii, vine magi nord
Scoate din pălărie creier, cord.
Nord spărgători fericiți
Preotul ăsta voodoo îți ia ochii ca un blitz
Se face cald aici, e febra sărbătorilor
Dezbracă-te și te vânez ca Orion, să mor io.
Nord spărgători fericiți
Aprind un gigi și-l văd pe Iisus
Da-l văd la modul salut, eu sunt Cristi
Am biblii, pateuri, suc și-o gramă’ de chestii.
Nord spărgători fericiți
Îmi scriu numele-n zăpadă și când soarele are dinți
Mami, anul ăsta mai slab cu banii de cadou
Pune-mi o fundă și-arat ca nou, să mor.
Nord spărgători fericiți
Mai fierbem o piftie, mai fierbem un vin
Asta n-a fost poezie, a fost fix o cărămidă-n geam
Treaba e că nici nu-ncercăm, ciao

Tadeusz Rożewicz - De La Un Timp

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

De câțiva ani
procesul de mortificație a poeziei
s-a accelerat.
Am observat
că versurile noi
publicate prin săptămânale
se descompun
în decurs de două-trei ore.
Poeții morți
pleacă repede
vii
debordând în grabă
cărți noi
de parcă ar vrea să înfunde cu hârtie
o gaură.

Ion Miloș - Poezia Nu Moare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Astăzi există în lume
Peste o sută de tone
De material exploziv pe cap de om
Câte miligrame de poezie există
M-a întrebat un colonel
Viața se apără cu armele
Nu cu versuri umaniste
Astăzi un fotbalist costă milioane de dolari
Cât costă un poet
M-a întrebat un director de bancă
Nu dăm credit pentru poezie
Dumnezeu ajută doar pe cei ce au
Fericit sau nefericit
Moare omul oricum
M-a sfătuit un psihiatru
Ia medicamentele liniștit
Tempus dolores tua delebit
Poezia nu moare

A E Baconsky - Ars Antipoetica

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

A scrie cu tărâțe de lemn, a scrie cu fiare vechi, cu bucăți de plexiglas, cu obiecte concrete, a
scrie pe cutiile goale în care se ambalează aparate electrice, pe benzi de magnetofon
uzate, a scrie în relief cu sunetele modulatorului fixate pe ecrane metalice – alb, a scrie alb
poeme sortite consumului purtând seria, anul și marca, poeme perfect funcționale care nu
se citesc, ci se consumă cotidian, poeme abcdefghijklmnopq și așa mai departe, poeme și-
așa-mai-departe, poeme în
U și
O din tablă galvanizată stând pe suport tubular în timp ce
mecanismul cinetic dozează efectul consoanelor inoxidabile și schimbă direcția ritmului -a.
a scrie cu piese de schimb și cu literatură documentară
anexată în elegante plicuri de plastic, a scrie.
a nu scrie, a reproduce, a fi reprodus experiment
THALIA muză a crematoriilor-altare unde se
ard rezidurile industriei moderne, dansează
ca poetul pneumatic ultimul dans.