https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/daniel-aurelian-radulescu-feat-goeteri-poetul https://versuri.pro/daniel-aurelian-radulescu-feat-goeteri-poetul#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=84728 →]]> Este mai mult de-o simplă-nchipuire,
Adică nu-i neapărat un trup, o fire.
E o-ncercare de exprimare oarecare
Fără pretenții certe de finalizare.
Este-o realitate existentă, evidentă,
De a-și transmite ce dorință are ardentă;
E cel ce-și caută cu-nverșunare și-are adepții
Așa cum profu’ prin predare-și face lecții.
E neînțelesul general, este-un mister
Ce nu degajă integralul, un boem, e-un auster.
Îți dă ocazia unor reflecții fine;
Incită, oferă și pui restul de la tine.
E-un summum infinit, este un geniu,
Este rarisima apariție de mileniu,
E chintesența ce n-o știe omenirea;
Singur se leagă trup și suflet… e iubirea.
Sunt adiționalul de simțiri, mixtura,
Întregul ce-au creat cu proza, tot… literatura!
De nu vor fi, nu sunt, n-ar mai fi fost;
Eram sortiți… ca să știm TOTUL pe de rost!

]]> https://versuri.pro/daniel-aurelian-radulescu-feat-goeteri-poetul/feed 0 https://versuri.pro/spiridon-popescu-prietenul-nostru-poetul https://versuri.pro/spiridon-popescu-prietenul-nostru-poetul#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=63128 →]]> Prietenul nostru, Poetul,
Abia după ce i se împodobi fruntea cu lauri
Observă
Că masa la care scrisese o viață întreagă
Miroase a rășină de brad.
Fu cuprins de-o adâncă tristețe –
Dacă observa cu puțin mai devreme,
Poate prindea un dram de răgaz
Să-i dedice și bradului câteva versuri.

]]> https://versuri.pro/spiridon-popescu-prietenul-nostru-poetul/feed 0 https://versuri.pro/marina-tvetaeva-poetul https://versuri.pro/marina-tvetaeva-poetul#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=67877 →]]> Poetul e stăpân deplin pe limbă
Și-i pe de-a-ntregul stăpânit de limbă.
Planete, semne și întortocheate
Parabole.. Între un nu și-un da
El, aruncându-se din turn, ciudate
Curburi cu trupul lui va desena;
Drum al cometelor.. Veriga lipsă
Din lanțul faptelor îi este far.
Demn disperați! El intră în eclipsă
Neprevenit de niciun calendar.
El măsluiește cărțile degrabă
Și la cântar înșală elegant;
E omul ce necontenit întreabă,
E cel care-l întunecă pe Kant;
Copacul ce-n Bastilia e verde,
Ferice-n cripta lui de nepătruns;
E cel a cărui urmă-n veci se pierde,
Un tren fantomă-n veci de neajuns..
Drum de comete este drumul tău.
Arzând, văpaia ta căldură nu e
Smulgând, n-ai fost vreodată grădinar.
Explozie și fum!.. Calea ta șue
N-o prevestește niciun calendar.

]]> https://versuri.pro/marina-tvetaeva-poetul/feed 0 https://versuri.pro/marina-tvetaeva-stiu-voi-pieri-odata-cu-zarea https://versuri.pro/marina-tvetaeva-stiu-voi-pieri-odata-cu-zarea#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=67878 →]]> Știu, voi pieri odată cu zarea… Cu care din ele
Nu pot ghici, n-am să știu niciodată,
O, de s-ar stinge luminile candelei mele
Cu zarea zorilor și a serii deodată!…
Fată cerească în ritmuri de dans am trecut pe pământ,
Florile-n poala mea au trăit fericite,
Cu zarea pieri-voi! – pe sufletul lebedei sfânt
Noaptea hulpavă părintele n-o va trimite.
Totuși crucea de aur smerit s-o sărut n-am ajuns;
Într-un ultim salut voi țâșni ca o nouă cometă.
Spărtura înaltă a boltei și zâmbetul ei de răspuns…
În ultimul ceas hărăzit voi rămâne poetă.

]]> https://versuri.pro/marina-tvetaeva-stiu-voi-pieri-odata-cu-zarea/feed 0 https://versuri.pro/mihail-lermontov-poetul https://versuri.pro/mihail-lermontov-poetul#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=70935 →]]> Pumnalul meu luceşte-n podoaba-i aurită,
Tăiş fidel şi veşnic treaz;
Oţelul lui păstrează, misterios călită,
Tăria orientului viteaz.
Slujind fără simbrie unui voinic în munte,
Prin câte locuri n-a ajuns!
A pus pe multe piepturi duşmane urme crunte
Şi multe paloşe-a străpuns.
Îşi însoţea stăpânul la luptă cât de grea;
Jignit, din teacă se grăbea să iasă.
Pe-atunci, o încrustare de preţ i se părea
Nevrednică şi ruşinoasă.
Un dârz cazac îl smulse stăpânului răpus
La Terek, într-o bătălie.
Pe urmă, multă vreme, a stat pe-o masă pus,
La un armean, în prăvălie.
Zdrobită-i vechea teacă. Şi el, odinioară
A fost tovarăşul unui erou,
Neglorios şi paşnic atârnă-acum de-o sfoară
Sclipind în aur, ca un bibelou.
Nu se gândeşte nimeni să-l mângâie, să-l şteargă,
Şi nici un credincios smerit
Nu-i mai citeşte slova săpată când se roagă
În zori, întors spre răsărit.
În veacul nostru lânced acum şi tu la fel,
Poete, ţi-ai uitat menirea:
Ai dat în schimb pe aur puterea ta de-oţel
Care uimea pe vremuri omenirea.
Odinioară ritmul vânjos al vorbei tale
Putea la luptă pe ostaşi să-i mâie;
Poporu-avea nevoie de el ca de pocale
La mese, şi la rugă de tămâie.
Şi versul tău în lume, duh sfânt peste toţi vecii,
Îşi răspândea înalta lui solie
Cum clopotul, pe vremuri, suna în turnul Vecii
Şi la restrişte şi la bucurie.
Dar simplul, mândru-ţi cântec ne pare sterp şi van;
Nouă ne place fastul şi spoiala.
Bătrână, lumea noastră se dă cu suliman
Ca să-şi acopere zbârceala.
Te vei trezi tu oare, profet batjocorit?
Vei scoate tu vreodată la lumină
Din teaca lui de aur pumnalu-acoperit
De jalnica dispreţului rugină?.
Traducere de Al. Philippide

]]> https://versuri.pro/mihail-lermontov-poetul/feed 0 https://versuri.pro/cincinat-pavelescu-poetul https://versuri.pro/cincinat-pavelescu-poetul#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=79648 →]]> Fecioare dulci, e în zadar!
Privirea voastră fermecată
Și ale voastre jurăminte,
Oricât de calde și de sfinte,
Nu pot din drum să mă abată,
Căci e croit, mai din-nainte,
Așa spinos și solitar.
Un glas îmi strigă: Mergi! Nebun,
Puterei sfinte mă supun,
Și fug, și fug în largul zării,
Și fug în voia întâmplărei
P-aripa largă a fanteziei,
Călăuzit de-un singur dor:
Sunt jidovul rătăcitor
Al poeziei!

]]> https://versuri.pro/cincinat-pavelescu-poetul/feed 0 https://versuri.pro/demostene-botez-poetul https://versuri.pro/demostene-botez-poetul#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=81953 →]]> Acum în miez de noapte
Poetul se deșteaptă
În mine, ca un om.
E ca un „alter-ego”
Desprins de trupul meu,
Născut din taina-mi neagră
Pe care n-o-nțeleg.
Și el vorbește singur
Și eu transcriu pe negru
Gândirea lui cu duhul
Din care se încheagă:
Un conțopist pe care
În șoaptă l-a trezit
Să nu-i tulbure visul.
Poetu-ncet dictează
În limba-i de fantomă,
Poezii din altă lume
Ce-o știe numai el.
Glas surd și somnambulic
Înfășură în vată
Misterul fără margini
Al sufletului meu,
Că el știe mai bine
Ca mine, ce nu știu.
L-ascult până ce singur
De noapte obosit
Își pierde șirul vorbei
Și iar dispare-n somn,
În lumea ceea neagră
A tainei ce-l primește
Ca tot ce e fantomă
Și-n care n-am putere
Să-l urmăresc, să-ascult.
Poetu-i totdeauna
În mine un strigoi
Pe care-l simt cum vine
Și pleacă înapoi.
Poetul e fantoma
Unui miner ce-a fost
Și care sapă-n mine
Ascunse straturi negre
De zeci de ani lumină,
Și-aduce visu-n lume,
Visat de nu știu cine
În nu știu care veac.

]]> https://versuri.pro/demostene-botez-poetul/feed 0 https://versuri.pro/radu-gyr-poetul https://versuri.pro/radu-gyr-poetul#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=43838 →]]> Te-ai poticnit c-o tiflă-n veșnicie,
cu-o mână-n gâtul clipei ca un fur.
Și-aveai sub coaste-un bulgăr de azur
să-l semeni întru rod și feciorie.
Veneai din cer. Ai plâns pe vr-un condur,
ai râs cu vântu-n dulce preacurvie
și-ai pus și-n buzunar o mierlă vie,
dar n-ai sădit o rază împrejur.
Ci-ntr-un amurg, o umbră diafană
în pragul tău se va opri să stea
și parc-ar lumina ca o icoană.
și parc-ar plânge sub povară grea,
iar șoapta-i va ofta ca o dojană:
– Dă-mi înapoi talantul, slugă rea..

]]> https://versuri.pro/radu-gyr-poetul/feed 0 https://versuri.pro/rainer-maria-rilke-poetul https://versuri.pro/rainer-maria-rilke-poetul#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=44594 →]]> Te-ndepărtezi de mine, clipă trecătoare
și-aripa ta-n bătaie mă rănește.
Sunt singur: ce să-ncep cu graiul oare?
cu nopțile? cu ziua care crește?.
Iubită, casă, n-am ca să trăiesc,
și nici un loc al meu, să stărui,
iar lucrurile toate, cărora mă dărui,
devin bogate și mă cheltuiesc.

]]> https://versuri.pro/rainer-maria-rilke-poetul/feed 0 https://versuri.pro/george-cosbuc-poetul https://versuri.pro/george-cosbuc-poetul#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=47760 →]]> Sunt suflet în sufletul neamului meu
Și-i cânt bucuria și-amarul –
În ranele tale durutul sunt eu,
Și-otrava deodată cu tine o beu
Când soarta-ți întinde paharul.
Și-oricare-ar fi drumul pe care-o s-apuci,
Răbda-vom pironul aceleiași cruci
Unindu-ne steagul și larul,
Și-altarul speranței oriunde-o să-l duci,
Acolo-mi voi duce altarul.
Sunt inimă-n inima neamului meu
Și-i cânt și iubirea, și ura –
Tu focul, dar vântul ce-aprinde sunt eu,
Voința mi-e una, că-i una mereu
În toate-ale noastre măsura.
Izvor ești și ținta a totul ce cânt –
Iar dacă vrodat-aș grăi vreun cuvânt
Cum nu-ți glăsuiește scriptura,
Ai fulgere-n cer, Tu cel mare și sfânt,
Și-nchide-mi cu fulgerul gura!.
Ce-s unora lucruri a toate mai sus,
Par altora lucruri deșarte.
Dar știe Acel ce compasul și-a pus,
Pe marginea lumii-ntre viață și-apus,
De-i alb ori e negru ce-mparte!
Iar tu mi-ești în suflet, și-n suflet ți-s eu,
Și secoli-nchid-ori deschidă cum vreu
Eterna ursitelor carte,
Din suflet eu fi-ți-voi, tu, neamule-al meu,
De-a pururi, nerupta sa parte!

]]> https://versuri.pro/george-cosbuc-poetul/feed 0