https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/dumitru-matcovschi-adevaruri-simple https://versuri.pro/dumitru-matcovschi-adevaruri-simple#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=85657 →]]> Adevărurile simple,
curajosul ce le strigă,
au fost spuse, nu o dată,
de furnic și de furnică.
Dar furnica și furnicul,
care nu mai au hodină,
nu le-au spus cu frunza verde,
ci le-au spus cu rădăcină.
Rădăcina crește-n hume,
rădăcina crește-n stâncă,
rădăcina crește-n suflet
și-n cuvânt mai crește încă.
Și frumoasele-adevăruri
au trecut astfel prin vreme
către viața anonimă,
către veșnice poeme.

]]> https://versuri.pro/dumitru-matcovschi-adevaruri-simple/feed 0 https://versuri.pro/dinu-flamand-poem https://versuri.pro/dinu-flamand-poem#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=86498 →]]> Iar din zdrențele visului aduse la țărm
de furia mării în timpul somnului
puține mai rămân până la trezire
să-l îmbrăcăm pe cel înecat.
Bănuit rămâne zbuciumul altei mări
pusă în noi ca Infinitul și Dumnezeu
(cele două preaplinuri neconținute
ce se revarsă dând peste margini).
Și continuă să ne infecteze scandalul morții
sub pielea pe care devreme în zorii zilei
ne-o scărpinăm în reverberația somnolentei lumini
de mâncărimile aceleiași disperări.
Însă Descartes spune că nu e grav
căci gândirea nu-și pricepe propria înțelegere.
Nici infinitul nici pielea nu le atingi cu gândul
iar înecatul iese la mal și chiar ne surâde

]]> https://versuri.pro/dinu-flamand-poem/feed 0 https://versuri.pro/stefan-tanase-psalm-apocrif https://versuri.pro/stefan-tanase-psalm-apocrif#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=64771 →]]> M-am răstignit, în mine, întocmai ca Hristos,
Mulțimii curioase părându-i mai frumos,
Iambi și trohei, povară, ca lemn destul pe-o cruce,
Iar drumul spre Golgota, de-aicea, nu mai duce.
Pe dealul Căpățânii, poemele, tăciuni,
Așteaptă, cu lumina, de-acum să le cununi,
Iar ochii, mură coaptă de nimenea culeasă,
Privesc mereu spre lume și tot mereu spre casă.
Am obosit de-atâtea urcușuri în spirală,
Dar mâinile, tot simple, cu gesturi de sfială,
Cădelnițează-ntr-una așa cum știu doar ele,
Întregul râs și plânset al poeziei mele.

]]> https://versuri.pro/stefan-tanase-psalm-apocrif/feed 0 https://versuri.pro/mariana-marin-al-dracului https://versuri.pro/mariana-marin-al-dracului#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=68376 →]]> Mi-e dor de poemele cărora doar eu însămi
le eram universul.
Îmi urmăream târșâitul zilnic,
firișorul de păr câinesc
crescut pe vârful nasului
timp de o săptămână și udat
(al dracului!) cu lacrimi amare;
fusta-nflorată rotită-n pulberea dimineții,
scarabeul din inimă, clepsidrele minții, amarul
și poate-poate eram fericită.
Asta mi-ați luat.
Posibilitatea de a mă număra eu pe mine însămi
printre ființele lui Dumnezeu,
de-a mă bucura liniștită și eu de ceva.
Nu mult: un pumn de țărână vorbitoare,
un căuș de cenușă aruncat pe-ntinsul mării,
un viermișor vesel și cu bun simț.
N-aș fi aruncat atunci niciodată blestemul,
n-aș fi săpat la groapa voastră
cu atâta poftă și har.
Da, știu și asta: neîncrederea în mine
a fost una din puținele voastre bune intuiții.
Bun. Luați-vă acum și răsplata:
firișorul de păr câinesc crescut pe vârful nasului
timp de o săptămână (al dracului!) și-amarul..

]]> https://versuri.pro/mariana-marin-al-dracului/feed 0 https://versuri.pro/michelangelo-97 https://versuri.pro/michelangelo-97#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=70610 →]]> Un trup de câlți cu oase de carabină,
o inimă de sulf ca o bombardă,
un suflet fără-ndrumător și gardă
în fața ispitirilor nebune.
Și o plăpândă, oarbă rațiune,
pe care-n curse lumea stă s-o piardă –
că toate-acestea pot ușor să ardă
la primul foc ivit, nu-i o minune!
Iar cum nu-s orb nici surd și-am simțuri pure
în fața artei, har ceresc mult peste
natura excelentă în tot locul.
Și-i dat ca frumusețea să mă fure
arzându-mi inima, de vină este
acela ce mi-a scris în soartă: focul.

]]> https://versuri.pro/michelangelo-97/feed 0 https://versuri.pro/charles-bukowski-diseara https://versuri.pro/charles-bukowski-diseara#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=72638 →]]> „Poemele tale despre femei vor rezista
50 de ani după ce gagicile vor fi dispărut”,
îmi zice editorul la telefon.
Dragă editorule:
se pare că gagicile
deja au dispărut.
Înțeleg ce vrei să spui,
dar dă-mi o femeie vie
în seara asta,
una care să pășească pe podea
înspre mine
și poți să-mi iei toate poemele,
alea bune,
alea proaste
și tot ce-o să scriu.
Înțeleg ce vrei să spui.
Tu înțelegi ce vreau eu să spun?

]]> https://versuri.pro/charles-bukowski-diseara/feed 0 https://versuri.pro/costel-zagan-tirul-poemelor https://versuri.pro/costel-zagan-tirul-poemelor#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=74311 →]]> La al doilea poem
trebuie să mă trezesc
dacă nu vreau
ca și ziua aceasta
să se ducă naibii.
Costel Zăgan

]]> https://versuri.pro/costel-zagan-tirul-poemelor/feed 0 https://versuri.pro/gellu-dorian-nu-scriu-zilnic-poeme-atat-de-frumoase https://versuri.pro/gellu-dorian-nu-scriu-zilnic-poeme-atat-de-frumoase#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=48216 →]]> Nu scriu zilnic poeme atât de frumoase ca acesta, nici
nu pot fi în fiecare zi atât de generos ca Dumnezeu
care lasă fiecăruia după puterea de a lua şi înţelege.
nici măcar nu stau zilnic în cârciumă
cum cred unii că stau poeţii
risipindu-şi zilele, nefericiţi şi singuri.
nici la biserică nu merg în fiecare duminică,
deşi de luni până sâmbătă e duminică,
iar de cum se face lumină afară,
nu de fiecare dată mă pot bucura de ea.
nici de fiecare noapte nu m-am bucurat,
cum nu m-am bucurat de toate femeile din viaţa mea,
care nu de fiecare dată a fost a mea,
alţii mi-o trăiau şi-mi ofereau şi mie câte o bucăţică din ea
care de regulă era tristă
ca un copil abandonat în alt nume
la care va răspunde nu aşa cum ar fi răspuns la adevăratul său nume.
uneori mă priveam în ochi ca pe un străin
care-mi cerea de odihnă,
oasele îi sunau ca nişte xilofoane la care cântau degetele
purtate de vânt prin pustiuri –
atunci era bine,
era frumos,
eram fericit.
dar asta, nu, nu mi s-a întâmplat mie.

]]> https://versuri.pro/gellu-dorian-nu-scriu-zilnic-poeme-atat-de-frumoase/feed 0 https://versuri.pro/zaharia-stancu-poemele-mele https://versuri.pro/zaharia-stancu-poemele-mele#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=50215 →]]> Vechile mele poeme,
Poemele mele mai noi
Toate pe fruntea ta, steme
De rouă, de trifoi.
Poemele mici din trecut,
Poemele-nalte de azi,
Proaspete ca un stol de brazi,
Din aceleaşi stânci au crescut.
Poemele mele de mâine
Când voi fi matur şi grav,
Cu trupu-ndoit şi bolnav,
Cu suflet sfâşiat ca o pâine:
Covor înstelat sub aceleaşi picioare,
Brăţări pentru aceleaşi mâini,
Pentru aceeaşi sete fântâni
Adânci şi răcoritoare.

]]> https://versuri.pro/zaharia-stancu-poemele-mele/feed 0 https://versuri.pro/zorica-latcu-vinul https://versuri.pro/zorica-latcu-vinul#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=50443 →]]> Vinul.
Îmi strâng durerea în inimă, ca-n teasc.
Din ea, mustind, poemele se nasc;
Și fierbe mustul-n clocot rubiniu,
În butii cu cerc de fier de-abia-l mai țin.
S-a limpezit apoi în căni de lut
Și locul de mireasmă s-a umplut.
Ulcelele-nflorite îl cuprind
În smalțul lor? și mâinile se-ntind.
Să ia din rodul viei. Dar ce vreți,
Voi, buze întinate, voi ochi beți?
Voi de-nzadar ați ars și-ați însetat,
Că nu veți bea din vinul meu curat.
Să spumege poemul lucitor
Din strofele cu flori în smalțul lor,
Să-l duc la Cina Domnului în dar,
Să stea-n potir, pe masa din Altar.
Atunci din rănile lui Dumnezeu
Va curge Sânge Sfânt în vinul meu.
E clipa jertfei. Voi cei luminați,
Voi cei desăvârșiți, luați, mâncați.
Cei țintuiți pe cruci și trași pe roți,
Cu sete, beți dintru acesta toți.

]]> https://versuri.pro/zorica-latcu-vinul/feed 0