Rainer Maria Rilke – Catrenele Valesane IV
Ținut străvechi, cu turnuri ce fac să mai persisteatât cât clopotele-și amintesc –privirilor, ce fără a fi tristede umbrele trecute trist vorbesc.Podgorii nesfârșite, atâtea forțe stoarsecând soarele teribil în bob s-a decantat…Și-n depărtare spații mereu mai luminoaseca viitorul, încă, ignorant.