Aurel Dumitrașcu – Poem Fără Rude
Plouă mărunt peste porcii care fac brr, plouăși peste porcii din rugăciuni. O ploaie de porci, spui porci,spui în timp ce toamna se preface pe neașteptateîntr-o funie groasă.
Versuri corectate și adnotate
Plouă mărunt peste porcii care fac brr, plouăși peste porcii din rugăciuni. O ploaie de porci, spui porci,spui în timp ce toamna se preface pe neașteptateîntr-o funie groasă.
Adună cerul noriNori grei de furtunăDe ce nu dormiDe ce nu dormi.Aștepți la geam cocoriVorbind cu doamna lunăPână în zoriPână în zori.Un cer spart de cocoriCer brăzdat în zori de aripiÎn geam sub noriÎn geam sub nori.Păduri de vânătoriPăduri mute ca vântulAșteaptă sub ploiFlămânde sub ploi.Cum taie foarfeca în foaieMă taie-n piept când trag O2Cade … Citește mai mult
Nu ne completăm ca yin și yangNu ne potriveam nici în zodiacMai simplu spus, așa a fost să fie.Vinovată că purtai nevinovatJeans alb scurt și tricou mulat,Așa-nceput a noastră nebunie.Un pic geloasă, dar ce contează,Dacă n-ar fi și dramă n-ar avea niciun șarm.Mă-ndepărtezi, dar apoi mă tentezi iarNe-am plictisi dacă n-ar fi jocul complicat. REF:Dansăm … Citește mai mult
O, ploaia primăverii care-a căzut din timp!Lasă să-mi spăl în tine picioarele desculțe,Lasă să-mi spăl în tine sufletul meu desculț!O, ploaia răcoroasă care-a căzut din timp!Am întâlnit-o-n drumuri, oblică, pe moșie,Cu stropii grei de soare ca boabele din spicuri.Oameni — sau poate-amurgul — în liniște arăȚelina, spintecată la nesfârșit, fugea,Și boii lingeau ploaia din cer, … Citește mai mult
Mă uit cum copacii dansează în ploaieMă urc în copac, pentru că vreau să fiu mareMă dau jos apoi, vreau să fiu micăFără tine acolo sus îmi este fricăO mână din cer mă trage încetMă prefac în zmeuPot fi orice vreau eu.Pământul mă mușcă mereu de picioareIar cerul mă eliberează de această stareLumea mea sau … Citește mai mult
Ies femeileca niște țipete în ploaie.Trupurile lorpar uleioase.Lângă o pădure de mesteceniun poet își stoarce liniștit cămașa.
Geamurile dialoghează cu ploaia – iar oglinzile zidurilor cuvântul • asfaltul cu luciul gâlgâind • într-adevăr – când plouă –parcă ferestrele – oglinzile şi labirinturile s-ar vomita unelepe altele • invers vine şi totuşi nu pleacă • nisipul e un şamanroşcat cu toate paginile întâmplărilor rupte • doar vântul semai întâmplă – doar ploaia-şi mai … Citește mai mult
Pun versurile pe foaie și mi-e să nu se-nmoaieCăci, iată, scriu în ploaie, și inima se-ndoaieDe mine, căci n-am putut să le scriu bineÎn fine, eu când le cânt, ele vin la tineȘi le poate asculta chiar și oricineDar ploaia s-a oprit și nu mai sunt grăbitDar acum le scriu frumos ca să le pun … Citește mai mult
Vin norii, ah, noriiSălbatici în cete,Cu sumbrele pleteÎn vânt – călătorii.Întunec-azurulCu negre aripe,Vin norii ca clipeSchimbându-și conturul.Și picuri de ploaieCad dese – ca suliți,Prin geamuri, pe uliți,Cărare își taie.Și noaptea coboară,O! Strania noapte,Cu molcome șoapteȘi-otravă amară!
Tu ești aiciNimic nu mă poate opriSă cred în ce simtPentru tine.Am vrut să știiCă te-am așteptat o viațăAcum resimt privirea taDe gheață.Tu ai adus cu tineTot ce-n suflet mi-a lipsitTot ce e mai bun din mineDar totul are un sfârșit.Când ploaia lunecă ușorPeste noiNe regăsim tăcuți în noapteCând ploaia lunecă din cerul plinDe noriNe … Citește mai mult