parinti – Versuri.pro

's

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Adesea nu știu de sunt „Eul”, memoria ce mi-l aduce,
Același timp pe care-l caut să-l simt precum eram odată
Copil comun ținut la piept în brațele de mamă dulce;
Femeia caldă și blajină cu trup și suflet încă fată.
Cu zâmbetul subtil ascuns pe chip de mândră ce mă are
În poza gri din timp trecut cu guler alb la rochie neagră,
O văd cu ochii ei căprui pe-obrazul fildeș la culoare
Și părul bucle larg căzând pe umeri mici și sâni de ceară..
.. Aduși din zumzet dintre flori cu arome de nectar, polen
De călătoare fără tihnă în soarele pe câmp de vară.
Femeia ce-mi dăduse viață, care nu cere.. că nu-i demn;
Pe jos la muncă-n zori se duce, la una grea ce nu-i ușoară..
Și nici nu pregetă o clipă să șteargă tot ce timpul lasă,
Făptura ce „nimic nu face” și trece zilnic prin oraș,
Ce spală, calcă, coase zdrențe, gătește ca să pună masă
Și așteaptă-n zâmbet zilnic soțul cu proaspăt chip.. de îngeraș.
Și timpul trece, tot ce-adună chiar de primește o bomboană
Aleargă-sufletul la gură să aducă-n casă tot ce strânge
Să crească și pe noua ființă, ce-i sora mea, o dolofană..
Dar tot cu zâmbetul pe buze căci fericirea nu se plânge!.
Iar viața care trece-n vuiet pe lângă ea nici nu contează;
Copii la școală-nvață bine, speranța singură nu moare,
Plătește mult la pregătire, ține doar pâine, nu oftează
Și-n dragoste deplină tatei oferă totul.. că nu doare.
Tot împreună cu bărbatul în timpul liber face casă
Frumoasă, mare ca s-avem; pe drumuri nu vrea să ne lase.
Mereu pe jos aduce hrană cu mâini roșite de grea plasă;
La școli înalte ca să poată să țină doi copii în clase.
Eu reușitul, drept răsplată îi las să fie fericiți
Plecând cu diplomă de merit să demonstrez bun simț, cultură..
Mă-ndrept pretins specialist, zâmbindu-le; lăsați prostiți
Căci nici nu știu de bine e?! Cum să se arate-n conjunctură?.
Se pare că cei 7 ani ce îi invoc crescuți acasă
Au fost prea mici ca să mă-ndrume la suflet cum să dau zălog;
Căci nu-i de-ajuns nici ajutorul ce-am returnat cu bon de casă
Lăsând doar dor în inimi frânte, căci tot ei dau și nu îi rog.
Și tot nemulțumit în viață -căci doar mașină și mulți bani
N-ajung la țeluri mult sporite de faimă, libertate, carte-
Mă-ndrept cu zel spre nouă lume, din cei ce ne erau „dușmani”,
Trecând ocean cu multe spume și vise pline.. de departe.
Și bine-o duc măcar în parte, copii răsar căci ăsta-i ciclul,
Tot vreau mai mult să strâng, s-adun, să am avut mai meritoriu..
Nu-mi uit părinți, dau telefoane, căci știu că le-am produs supliciul
Ce ei nu-l plâng deși răspund.. la zilnic interogatoriu.
Cu drag i-am invitat să vină, căci libertatea și-au avut-o,
În vizită de țară nouă -cu case-n nori și bunăstare
Ca un câștig ce se cuvine- dar nu de dat, c-au obținut-o
Pe merit, fericiți să-mi vadă ai mei copii de peste mare.
Dar doar o lună au vrut să stea căci nimeni n-are grijă acasă
Și două gemene-i așteaptă, nepoate mici, copii de soră..
Tata-mi muncește zi-lumină, grădina mare-o dă la coasă
„Tondeoza” neștiind a conduce iar mama croșetează robă.
Se-ntorc cu ochi sclipind de lacrimi de nici nu știu la ce sunt bune;
Regret de despărțiri, plecare sau stat atâta fără tihnă?..
Sau dor pentru cămin cu fete ce de „iubire” le-au dat nume
Și multe griji ce au în sarcini.. plus sorei ca să-i dea odihnă?.
Dar ce mă fac căci școala multă, IQ-ul înalt, nu-s de folos.
Nici bani ce-am strâns cu sârg de muncă și dor de ei nu au ajuns.
Nu știu s-o fac! Nu sunt capabil, deși copil sârguincios;
Să cumpăr o eternitate?! Să nu rămân un bun de plâns!?.
Am pus în joc a mea iubire -tardivă cum o dăm cu toți-
Și-am vrut câștig de nemurire cu doctori fazi.. puțină știință.
Dar chiar de suflet faci implant nu poți părinți să-i faci nepoți,
Nici viață-n taler nu poți lua, nici bani n-ajung! E neputință!!!.
S-au dus pierduți în veci departe un tată-Dumnezeu și-o mamă,
Veniți ca mine-n începuturi; plecați doar trup în scânduri lucii..
Pierduții minții căci doar simțitu-i rămas aici pe cruce-n ramă
Iar tot ce-i dor, iubiri, speranțe, plăceri de bine, griji, ambiții..
.. Sunt doar făclii; căldură dându-mi la nesfârșit de existență.
Cu o credință filantropă de-a face bine pân-la moarte
Aș vrea să mă-ntrupez Mesie, să-mprăștii duh și experiență,
Să uit de rău, de răzbunare, de avuții, de vini deșarte!
29. 04. 2010

Dona Dumitru Siminica - Cine Are Fată Mare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Cine are fată mare
Mai nene, mare supărare are.
Mai nene, se căznește pan’ o crește
Draga nenii, aoleu
Mai nene, și-o ia cin’ se nimerește.
Păi dar cine are băiat
Mai neică
Are sufletu-mpăcat
Păi de-aia-i bine s-ai băiat
Că ai sufletu-mpăcat.
Mai nene, că băiatu-i tot băiat
Aaa, aoleu
Mai neică, își ia drumu, pleacă-n sat.
Aaau, omul când îmbătrânește
Mai nene, tot de băiat se lovește.
Dar e bine s-ai și fată
Mai nene, că-ți dă o cană de apă
Dar e bine să ai și fată
Că-ți dă o cană de apă.
Mai nene, ea te plânge pan’ la groapă
Draga nenii
Mai neică, și strigă din suflet „tata”

Miller Marcel - Găleata

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Găleata
Zis-a fiul către tată:
După ce-a sfărâmat găleata:
-Nu mă dojeni pe mine,
Ci mă ajută să fac bine,
Ca să fiu și eu ca tine,
Înțelept cum se cuvine.

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Copiii Noului Val

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Copiii privesc azi părinții drept comori
De zilnice prădări, ce traiul le-ntreține
Ferice; ca-nainte de finişul cu flori
Să-ngroape tot ce au.. să-i lase pe ei bine.
Nu au de ce să-şi ia lumeşti averi, părinții,
Să-şi prăpădească bani pe lucruri efemere;
Să mănânce prea mult?!.. De ce să-şi puie dinții?
Să-mbrace chinezisme!.. Că nimeni nu-i mai cere!.
Să-şi pună trup în ziduri cum Ane de Manole
Şi carduri de carton să umfle din mici pensii!..
De-ntreţinut.. se poate; la rând cu banderole
De nevoiaşi! La cozi.. cu mâinile-n extensii!.
Îşi tocesc minți pe bănci prin parcuri, la terase,
Băieți şi dive june, la cursul de.. valută,
Cerşind puţinul strâns; că-s cărțile prea groase
Şi costă mult căminul şi bursa-i mult.. scăzută!.
Mai trec aşa pe-acasă să-i bucure, să-i vadă
Şi stau puţin -n-au timp şi celularul sună
Şi, lasă masa plină- au întâlniri pe stradă..
Le trebuie diurna şi peste.. O arvună!.
Aşa-şi iubesc părinții, copiii din nou val,
Se străduind să fie independenţi, plecați
Să nu-i împovăreze.. Le sunt doar, ideal!
Nici tot să nu se ştie.. să moară disperați!?
Pe vechiul stil; „cu duhul, să moară împăcați!”.

Doina Sulac - Cu Vocea Tatălui Meu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Anii au trecut în zbor
Când mai greu, când mai ușor
Dar eu am cântat mereu
Cu vocea tatălui meu.
Am cântat cu drag de oameni
Și cu drag de primăveri
Să ne fie în casă pace
Azi mai bine decât ieri.

Refren: La-la-la-la.. Ca și tata
La-la-la-la.. Și eu cânt
La-la-la-la.. Uite fata
Poartă nume sfânt.

Viață, n-am nimic cu tine
Nu te cert pentru-ncercări
Nu te-ntreb cum va fi mâine
Îmi plătesc pentru greșeli.
Viață, lasă-mă să cânt
Precum am cântat mereu
Să duc cu drag mai departe
Numele tatălui meu.

Refren: (x2)

Viață, numai dacă poți
Din ce am și ce e bine
Dă cu împărțeală dreaptă
Și celor mai triști ca mine.
Viață, și tu, tatăl meu
Dacă știți și vă dați seama
Singură în lume-i greu
Nu mi-o-mbătrâniți pe mama.

Refren (x2)

Mama când mi-a fost departe
Și vedeam pe alți copii
Aveau cu cine-mparte
Și tristeți și bucurii.
Pentru timpul ce-a trecut
Aș plăti cu orice ban
Viață, poate știi de unde
Să-i dau mamei niște ani.

Refren (x2)

Johann Wolfgang Von Goethe - De Sfinți Părinți

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

De sfinți părinți și-nțelepți, negreșit,
Cu plăcere m-am lăsat povățuit,
Dar trebuie să nu dureze mult,
Căci vorbe lungi nu mi-a plăcut să-ascult.
Au ce poți, omule, -n final să jindui?
Lumea s-o cunoști – nedisprețuindu-i.

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Amintiri Dintr-o Copilărie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Nu mi se-ntâmplă adesea, din păcate,
Dar azi m-am pierdut iar în pietate
Cu ochii-n lacrimi, căutând părinţi
C-un dor nebun, mai mult decât de sfinţi.
Îmi mângâie timpanul vorba caldă
Ce-o avea tata.. Mama iar mă scaldă
Cu mâini micuţe, parcă-n puf şi ochi de pluş;
Mă dojenind că-s iar murdar, un jucăuş.
Aş strânge-n braţe aerul de atunci, aroma
Ce am pierdut-o, dar o simt; sunt iar aidoma
În casa parcă din poveşti ce le-am doar file,
Cu grădiniţa îmbujorată, plină de zambile.
Sunt iar la masă seara, ca-ntr-un cuib
Sunt printre rândunelele ce puii îşi îmbuib..
Aud cum tata, Breul, cheamă fin pe mama;
„Jeni, hai la televizor, începe serialul, drama..”.
Sunt iar de mână rând pe rând la fiecare
În palme calde.. Mergeam la plimbare;
Ştiută că-i la bloc, la tanti Miţa cea mai bună
Mătuşă; durdulia ce mă stânge-n braţe, ca o zână.
Sunt fericit! Nici nu mai sunt acum! Eram,
Am nodul permanent! Nu ştiu, atunci plângeam,
Sau e-un pelerinaj ce nu vreau să sfârşească..
Ah, cum să fac să mă topesc în turla strămoşească?..
.. Să fiu iar cu bunica, mirosind toată scrobită,
Cu pas se legănănd în broderie-n jur tivită,
În zi de mers la slujbă; „Că e-o sărbătoare..
Nu uita vreodată, niciodată, zi de Înălţare!”.
N-am nicio grijă, chiar de n-am de toate,
Am inima un fulg, o simt ce fin îmi bate
Şi ce departe-i timpul; „Cum oare voi fi mare
Şi cum voi arăta matur la-nsurătoare?”.
Dar nici nu-i timp, mă scutur, strigă cineva,
Mă cheamă..”Dane, mergem la vâlcea?”
Şi ies, mă duc pierzându-mă-ntr-o zi de vară..
Ştiţi, nu mai am părinţi, nimic.. Plâng prăbuşit. Aşa am rămas de-aseară……..

Doddy - Paranormal

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Eu am văzut că toți-s copii
Oameni care se mai ceartă, dar voi doi.
Mereu sunteți puși numai pe hartă
Unul vine, altul pleacă și mi-e greu
Mi-e greu să-nțeleg, de ce nu-i totu’ drept
Mă gândesc c-o să trec peste tot și țin piept
Zi de zi mă repet c-asta-i doar o perioadă, secundele trec.
Și-o să mă puneți s-aleg [și-o să mă puneți s-aleg]
Deși eu nu vreau s-aleg [deși eu nu vreau s-aleg]
Cu ce-am greșit eu vă-ntreb [cu ce-am greșit eu vă-ntreb]
Nu poți să-mparți un întreg [nu poți să-mparți un întreg].
Poate că-ți pare anormal [poate că-ți pare anormal]
Pentru că-i paranormal [pentru că-i paranormal]
Sau poate că-i doar normal [sau poate că-i doar normal]
C-ai plecat într-un final [c-ai plecat într-un final].
Poate că-ți pare anormal [poate că-ți pare anormal]
Pentru că-i paranormal [pentru că-i paranormal]
Sau poate că-i doar normal [sau poate că-i doar normal]
C-ai plecat într-un final [c-ai plecat într-un final].
Nu vreau bicicletă nouă, niciun telefon mai tare
Tată, nu te fa că plouă, nu mă pune la culcare
Poate că-s doar un copil, mama, da-s destul de mare
Să-nțeleg că nu contează lucrurile materiale
Eu vă vreau pe-amândoi dar voi mă vreți doar pe mine
Și s-a creat un război, de ce tre’ s-aleg cu cine
Rămân, cu cine, cu cine-mi este stăpân
Și caut în carul cu fân, acu’ otrăvit, să-l alung.
C-o să mă puneți s-aleg [o să mă puneți s-aleg]
Deși eu nu vreau s-aleg [deși eu nu vreau s-aleg]
Cu ce-am greșit eu vă-ntreb [cu ce-am greșit eu vă-ntreb]
Nu poți să-mparți un întreg [nu poți să-mparți un întreg].
Poate că-ți pare anormal [poate că-ți pare anormal]
Pentru că-i paranormal [pentru că-i paranormal]
Sau poate că-i doar normal [sau poate că-i doar normal]
C-ai plecat într-un final [c-ai plecat într-un final].
Poate că-ți pare anormal [poate că-ți pare anormal]
Pentru că-i paranormal [pentru că-i paranormal]
Sau poate că-i doar normal [sau poate că-i doar normal]
C-ai plecat într-un final [c-ai plecat într-un final].
Poate că-ți pare anormal. Poate că-ți pare anormal

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Am Avut Doar Câte Un Părinte

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Am trecut astăzi iar pe-unde m-am născut,
Fugar, pe lângă casă și am un nod în gât..
S-au prăvălit pe sufletul ce-l am, ce-i numai unul,
Talazuri de-amintiri torente, cu duiumul.
Că am așa, cum toți din lumea-ntreagă, o mamă
Și doar un singur tată; le-am făcut ieri pomană
Și-i plâng de unul singur, că n-are cine altul
Și, mi-e un dor nebun.. Și doar privesc înaltul!.
Ah, Doamne, înțelegi că ești la fel, tot unul,
Că sunt pierdut și mintea mi-e goală, cum nebunul
Ce tot crede-n reluare multiple reîncarnări,
Strigând în van, visând răspuns în alinări..
M-arunc din azi pe-ecranul ce-l port pe emisferă
Și-ntorc rola de film uzat, o efemeră
De calde chipuri, scrise codificat în sânge
Și mintea-mi s-a oprit.. Un cerc pe tâmple strânge!.
Sunt un șuvoi de dor și nespusă durere,
Ascunsă, că nu-i nimeni să-ntrebe și mi-ar cere
Să-mi descarc timp, ce l-am implementat în cărnuri,
Cum tatuaje adânci.. Nici oasele n-am țărmuri!..
Mă mângâie cuvinte recunoscute, line
Și, simt atingeri molcome, înecuri în suspine
De despărțiri, ce-acum regret că-s adunate,
Le calculând pierdute, din mine.. Eternitate!
02. 08. 2011

DOC - Da, Mama

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Prima lecție de geometrie în iubire
Familie triunghi în dragoste parcă ne leagă o ață subțire
Ca și copil filtru cerebral e basic
Puțină minte mult suflet du-te dar ai grijă ce ei zic
Intra prin urechea mea dreaptă și ieșea prin stânga
Ne-au tras pe dreapta șoferul beat varză varsă în pungă
Ma temeam doar pentru mine nu mă gândeam cât o să plângă
Tot ce conta eram eu și felia mea Rama s-o ungă
Dar timpul a trecut și filtrul s-a umplut
Vă simt vorbele puteam să le aud dacă aș fi tăcut
Dar probabil că toți plecăm așa în drum spre sine
Și acum sunt atât de bun cu restul pe cât de bun sunt cu mine.
Am plecat c-o geantă plină cu vise
Niște șanse și câteva fișe
D-abia acum când am tâmplele ninse
Pot să vă înțeleg.
Da mama da tata am ajuns să vă dau dreptate
Nu ai totul când ai de toate
Simți că ai totul când ai tăi-s aproape
Da mama da tata ce-am avut noi nu se mai poartă
Vorbe ce uneau în loc să despartă
Oameni ce făptuiau în loc să dezbată.
Acum că s-a înțeles despre ce-i piesa
Vreau să le mulțumesc alor mei că n-au ținut strâns leșa
Și n-am intrat în mensa dar nici nu sunt un fraier
Autocritica intensă ce-am scris azi e foc de paie
Față de ce-o să fac mâine
Dacă tata era MC ar fi zis c-o să dau bine
Ce-i drept mustăcea când îi ziceam că pot să fac rime
Dar uite Doc și Motzu în HD pot să fac filme
În p**a mea pot să fac rime nu moare nimeni
De mic cred că m-au văzut că-s boemul vieții
O inimă înflăcărată stigmată de blestemul gheții
Și dacă-m înțeles ceva exact ce nu vezi tu
Că nu mi-e frică să pierd mi-e frică să nu pierzi tu.
Am plecat c-o geantă plină cu vise
Niște șanse și câteva fișe
D-abia acum când am tâmplele ninse
Pot să vă înțeleg.
Da mama da tata am ajuns să vă dau dreptate
Nu ai totul când ai de toate
Simți că ai totul când ai tăi-s aproape
Da mama da tata ce-am avut noi nu se mai poartă
Vorbe ce uneau în loc să despartă
Oameni ce făptuiau în loc să dezbată