George Topirceanu – Paragini

Pe-aici,A fost pământul binecuvântatDe trei vlădiciŞi de-un mitropolit primat.A fost odinioară şi-un castelCu brâu multicolor de portolac.Şi-n fundul parcului, un lacCu nuferi de argint pe luciu de oțel.A fost..Acum, abia se mai cunoașteO baltă părăsită, la o parte,Singurătatea strigă din apele ei moarteSpre cer, cu glas de broaşte.Şi numai calul-dracului,Prin liniştea săracă dimprejur,Atinge faţa laculuiCu … Citește mai mult

Ion Pillat – Parcul Goleștilor

Am așteptat amurgul ca zările să fieAltare largi suflate în aur preacurat,Iar sălciile, care pe drum au tremurat,Înspre Golești să-nșire albastra lor stafie.Am stat bătând la poartă prelung – și s-a deschis:Și iată casa-n iederi și parcul în paragini,Și iată-mă ca unul ce-ar răsfoi imaginiDintr-o călătorie pe jumătate vis.Aleile – e toamnă – duc toate … Citește mai mult

Adrian Păunescu – Incursiune În Evul Mediu

Cetățile dau semne de oboseală,turnurile lor abia mai bat ora,grănicerii nebărbieriți au și plecatîn muncile agricole,administrațiile corupte vând vederidespre vechea prosperitate a cetăților,maternitățile s-au unit cu grajdurile,pentru a fi mai cald,pentru a mai veni cineva din iesle,cetățile dau semne de oboseală,nu se mai găsește antichitatea,nu se mai găsește animal viu,degeaba s-au unit maternitățile cu grajdurile,locurile … Citește mai mult