paine calda – Versuri.pro

Savana - Mi-e Dor de Voi Părinți

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Stau doi nuci tomnatici azi la poartă
Două primaveri cu flori prea coapte
Plânge așteptarea, lacrima-i grăbită
Doi părinți prin rugă mă descântă
La izvorul cel cu apă lină
O aștept pe mama ca să vină
Îl aștept pe tata dincolo de mâine
Dar spre casă nimeni nu mai vine

Refren:
Mi-e dor de voi părinți
De ochii cei cuminți
Mi-e dor de pâine caldă
De pe masă
Pe drumul îngălbenit
Doi nuci au înflorit
Mi-e dor de voi părinți
Mi-e dor de casă

II
Uite ce duminică-i afară
Anii trec ca trenul printr-o gară
Toamna la fereastră ne-a adus gutuie
Ieri a fost o zi și astăzi nu e
Clopote se-aud în depărtare
Un ecou ce n-are alinare
Dor îmi e de mama, inima îmi spune
Mâine va veni cu vești prea bune

Refren:

Petre Ghelmez - Pâinea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Scoate mama pâinea din cuptor
Și nouă ni se pare că răsare soarele
Dintre norii negri și vineți ai nopții.
Ne-nvăluie pe toți un abur sățios și ușor,
Ca-n diminețile cu luciri de aramă și rouă.
Lucrurile capătă alte contururi.
Fulgere vii joacă pe ele –
Cum zorii, pe bobocii umezi de trandafiri.
Fragede sunt trâmbele aerului, și subțiri,
Când mama pune pe masă pâinea albă și nouă.
Ne așezăm în jurul ei toată,
Părinți, bunici și nepoți,
Păstrând pe buze, nerostite, cuvintele..
La mijloc pâinea: soarele chiar,
În jurul ei – noi; plantele, sfintele.

Rian Roman - De Pâine Nu Te Mai Saturi Niciodată

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Trăind cu ai mei, cinci, laolaltă,
Ochesc la fereastră albul de ger,
În casă, albastrul de frig,
Pe frunte, razant, un rid efemer.
Pe masă roiesc aburi calzi,
Ce plăcut e mirosul de pâine coaptă!
Îmi iau cuvintele în mâini, deodată,
Și le ridic către cer.
Gândul în pleoapă-l ascund,
Simțul revine prosper.
Amin, spun,
rup din pâine, în mâini, o bucată,
Muşc şi mănânc, tăcut şi stingher.
Am o frică. Tresar la fiece șoaptă,
Curând mă voi rupe de ei,
Pe-alocuri mă bucur, îmi pare şi rău,
Sunt confuz, destrămat, ca o toartă.
Soba naşte într-însa roi de scântei,
Ce focul le-aruncă din vatră.
Acum, voi lăsa totul baltă,
Și nu știu către ce lume mă-nvânt,
Veți fi, oare, în frig, acolo și voi,
Așteptând să luați pâine caldă, la rând?
La revedere! Eu plec, dragii mei, dar să știți,
De pâine nu te mai saturi niciodată.

Grigore Vieru - Pâinea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Pâinică frumoasă,
Din cuptor scoasă,
Pâiniţă cuminte,
Cu faţa fierbinte
Cu faţa măicuţei,
Cu mâna tăicuţei,
Ca soarele-n vară,
Ca bulgăru-n ţară!

Gabriela Mistral - Pâine

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Au lăsat o pâine pe masă,
jumătate arsă, jumătate albă,
cu coajă ciupită, ruptă-n fărâme
ca fulgii pufoşi de zăpadă.
Şi îmi pare nouă, şi nicicând văzută,
deşi cu nimic altceva n-am trăit,
dar luând-o în mâini, ca într-un vis,
tactul şi mirosul nu mi-o amintesc.
Şi totuşi, e mama când mi-a dat să sug,
miroase precum văile prin care am trecut:
a Aconcagua, a Patzcuaro, a Elqui,
a sufletul meu când mă sfâşii cântând.
Nu există alte miresme în încăpere,
tocmai de aceea am şi văzut-o;
nu există nimeni în toată casa,
decât această pâine lăsată pe masă
care cu trupul ei mă recunoaşte,
iar eu cu trupul meu o recunosc.
S-a frânt pretutindeni şi de demult
aceeaşi pâine între o sută de fraţi,
pâine din Coquimbo, pâine din Oaxaca,
pâine din Santa Ana şi din Santiago.
De când eram mică o cunoşteam
sub formă de soare, de peşte, de abur,
mâinile mele îi simţeau miezul
cald precum unui pui de porumbel.
Apoi, am uitat-o şi-n această zi
amândouă din nou ne-ntâlnim,
eu cu trupul meu de Sară bătrână,
ea cu al ei de numai cinci ani.
Prietenii morţi cu care am mâncat-o
în alte văi, îi simt aburul,
pâine de grâu măcinat în septembrie,
secerat în august în Castilia.
E altul şi-i cel împărţit
în pământul unde-au dispărut.
O rup în două şi îi simt mireasma,
o pun pe masă şi îi simt căldura.
Mi-s mâinile pline de pâine,
privirea mi-e plină de lanuri
şi plânsul izvorăşte deodată
peste uitarea atâtor ani,
şi nu mai ştiu de faţa-mi îmbătrâneşte,
ori renaşte în clipa aceasta.
Cum casa-i pustie, fără nimeni în ea,
ne regăsim şi stăm împreună din nou,
pe această masă fără carne şi fructe,
amândouă în această linişte omenească.
Şi vom tăcea până când vom fi una
şi anotimpul nostru se va fi sfârşit.

Ada Milea - 25 Martie (Ah!)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Ivan Iakovlevici s-a trezit și-a căscat.
Ah, ce dimineață frumoasă-i la Petersburg!
A simțit miros de pâine caldă până în pat.
Ah, ce dimineață frumoasă-i la Petersburg!.. și ce miros.
Ah, ce dimineață frumoasă-i la Petersburg!.
Kovaliov s-a trezit și s-a-ntins,
Ah, ce dimineață frumoasă-i la Petersburg!
Apoi s-a culcat din nou la loc, (fiind) că din nou somnul l-a cuprins.
Ah, ce dimineață frumoasă-i la Petersburg!.. și ce miros..
Ah, ce dimineață frumoasă-i la Petersburg!
Ah, ce dimineață!
Ah, ce dimineață!
Ce dimineață frumoasăăăăă..
Și ce miros..
Și ce miros..
Și ce miros de pâine caldă prin casă..
Ah, ce dimineață!
Ah, ce dimineață!
Ce dimineață frumoasăăăăă..
Și ce miros..
Și ce miros..
Ah, ce dimineață frumoasă și ce miros.
Ivan Iakovlevici se îmbracă frumos (Kovaliov doaaaarme)
.. se îmbracă frumos când se-așază la masă (Kovaliov doarme)
Ivan Iakovlevici nu vrea să fie necuviincios (Kovaliov doaaaarme)
.. nu vrea să fie necuviincios, de-aceea se-mbracă frumos.
Ah, ce miros.
Ivan Iakovlevici, ca orice frizer cumsecade
Îi rade pe toți, dar pe sine nu se rade.
Ivan Iakovlevici se-mbracă frumos, cu un frac unsuros,
Ah, ce dimineața frumoasa și ce mirooos.
Și ce miros.. x4
Ah, ce dimineața frumoasa și ce miros.
…
Ivan Iakovlevici a poftit pâine caldă cu ceapă (doaaaarme)
Și-a-nceput să mănânce pâine caldă cu ceapă. (Kovaleov doarme)
Ar fi vrut să bea
Și cafea,
Dar nu mai bea
Fiindcă nu-i poate cere două lucruri deodată.. Praskoviei Osipovna.
„Praskovia Osipovna!
Praskovia Osipovna,
Azi n-am să beau cafea,
Deși aș bea..
Deși aș bea.. „
Dar nu-i poate cere două lucruri deodată Praskoviei Osipovna.
Praskovia Osipovna!
Praskovia Osipovna,
Azi n-am să beau cafea,
Deși aș bea..
Deși aș bea.. „
. Ah, ar trebui să spunem și despre Kovaliov câte ceva!.
Kovaliov ar vrea.. un post important (doaarme)
Important dacă se poate, că dacă nu se poate.. măcar cât se poate.
Kovaliov ar vrea.. să se-nsoare și să devină bogat (doaaaarmee)
Cât de bogat se poate.. Se-nsoară cu cine poate, numai dacă se poate..
Kovaliov, Ivan Iakovlevici, Kovaliov (doaaarme)
Kovaliov, Ivan Iakovlevici, Kovaliov, Ivan Iakovlevici
Kovaliov, Ivan Iakovlevici, Kovaliov (doaaarme)
Kovaliov, Ivan Iakovlevici, Kovaliov.
Lui Ivan Iakovlevici îi puteau mereu mâinile. Asta spunea și Kovaliov pe care-l barbierea în fiecare miercuri și duminică.
Kovaliov, Ivan Iakovlevici, Kovaliov (doaaarme)
Kovaliov, Ivan Iakovlevici, Kovaliov, Ivan Iakovlevici
Kovaliov, Ivan Iakovlevici, Kovaliov (doaaarme)
Kovaliov, Ivan Iakovlevici, Kovaliov.
Kovaliov, Ivan Iakovlevici, Kovaliov (doaaarme)
Kovaliov, Ivan Iakovlevici, Kovaliov, Ivan Iakovlevici
Kovaliov, Ivan Iakovlevici, Kovaliov (doaaarme)
Kovaliov, Ivan Iakovlevici, Kovaliov.
Kovaliov s-a trezit
În sfârșit.
Ah, ce dimineață frumoasă-i la Petersburg!