Pact cu diavolul – Versuri.pro

Casso - Lacul Fricii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

#I.
Era vineri, ba nu, că era joi
Umblam cu foi de scris și cu plămâni bătuți în cui
Jur! Eram treaz în toi, mă simțeam în lumea a nimănui
Până a venit un elf îmbrăcat în Moș Crăciun în morții lui
Visam c-aveam viața oricui, până m-am trezit cu-n cucui
În teastă și am jurat că am să mă las de viciul dracului
Am mințit, nah, întindeți-mă pe cruce, în palme cu cui
Cum ați făcut cu ceilalți copii nevinovați ai nimănui
M-am săturat de voi, îmi sunt propriu zeu
Puteți să luați tot ce vreți din împărăția mea pan’ la ultimul leu
N-am nevoie de bani, m****s pe ei de marefeți
Banii n-aduc fericire dar o întrețin material, nu fiți niște nătăfleți
C-ăștia vă iau de fraieri, la sfârșit de viață o să le plătești costul
Că le-ai respirat 35 de ani oxigenu’ ca prostul
Nu văd rostul rostului când se ridică-n slăvi toți proștii
Cu măști de monștri pe față controlați de mass-media ca roboții
M-am săturat să fiu controlat de un ventriloc ipocrit
Afaceri de isprăvit numai și numai să iasă în profit
Am făcut pactul cu dracu’ numai ca să fiu liniștit
Și am ajuns să vă mănânc sufletele pe rând ca un lup lihnit
Tu nu vezi? De ce nu vedeți? De ce sunteți toți orbi?
De ce pe unde calc rămâne în urmă un tablou fără culori
Sunteți ca niște puii de cloșcă rătăciți
În preajma unei haite de lupi, sunteți ca și picați în lacul fricii.
Nu mai sunt un om, am devenit un demon
Trăiesc mai mult în lumea moartă decât în cea vie de prost gust
Nu mai fi prost în plus, c-ai drepturi de spus
C-ai pus prea multă sare pe rană și-a început să-mi placă gustul
De sânge roșu ca mustul, lacrimi dulci ce-aduc plânsul
Îngerilor decăzuți cu aripi negre ce se zbat în apusul
Regretelor printre ceilalți demoni ce-au fost îngeri
În cer și acum încerc să îi liniștesc cu căldură-n ger
Îi auzi cum zbiară, glasul lor de altă dată-i răgușit acum
Tot ce-a rămas în urma lor este doar praf de stele și fum
Vino la mine, eu pot să-ți ofer tot ce n-ai avut vreodată
Promit c-o să te fac să te simți mai bine ca niciodată
Și am acceptat, am fost orbit de bani și dorință
Acum regret fiecare persoană ce-o trec în neființă
Dorind să fac tot ce n-am putut face vreodată
Am ajuns să-mi dau propria viață pentru o altă viață
Numai ca să mă simt bine, oferindu-ți un gram de speranță
C-ai putea scăpa cu viața fără pic de toleranță
Destinul tău s-a terminat aici, du-ți crucea acolo sus
La apus de soare vei fi un alt suflet răstignit ca restul

Denix - Duel (2) - Duelul (2)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Când noaptea vine pe furiș, e ora 4
La 3 jumate tre’ să mă-ntâlnesc cu dracu’
Ia-mi inima, umple-o de sânge, îndoață-mă cu păcate
Hai taie-mi pieptul cu lama, și rupe-mi oasele toate
Ia trupu’ meu și aruncă-l și rămășițele mele
Da-le ca hrană-n favoarea tuturor păcatelor mele
Și hai, semnează contractu’, adu-mi ce ți-am cerut
Ai mei să fie bine, nu mă interesează mai mult
Sunt condamnat pe vecie, da’ nu regret o secundă
Mi-ai interzis să fac bine, și mi-ai gătit soarta crudă
Acum tot sufletu’ meu se luptă, dar am făcut legământu’
Închid ochii din viață, ajung în lanțuri și urlu

Eydeea feat Dj Cb& Melanie - Valoarea Banilor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Liber de contract
Îmi fac de cap
Nu am să dau la stat
Nimic din ce am câștigat
Că m-am săturat să mă prefac
Să mă comport civilizat când e vorba de dat
Am cei 7 ani de acasă
Dar mai bine lasă
Când e vorba de bani prefer să-i bag la mine în casă
Lumea devine lepră doar pentru o sumă mare care
N-aș ține cont de ea oricât ar fi de mare
Dacă ai face pact cu Diavolul..
Spune tu..
Pentru câte zerouri ți-ai vinde sufletul?
De ce am făcut.. ce nimeni nu a vrut?
Probabil n-am știut în ce mă bag.. dar mi-a plăcut
De la viață învață că nimeni nu dă importanță
Trebuie să învingi sufletul să rămâi în viață
Nimeni nu te ajută.. toți trag doar pentru ei
E o lecție pe care o înveți fără să vrei.

Refren:
Toți suntem prinși în valoarea banilor
Eu când plutesc sunt deasupra tuturor.
Ce să fac? ce să crezi?
Că eu sunt plin de bani
La 22 de ani mă regăsesc printre puștani
Fără bani tot te fac să devii cineva
Și tot ei te fac să devii altcineva
Multă lume face alegerea greșită uneori
Când e vorba despre bani vor să pară învingători
Se poate ca peste toate cu capul sus să trec
Se poate ca amarul în lacrimi să-l înec
E de știut că pentru unii sunt de neînțeles
Dar asta este drumul pe care l-am ales
Sunt acel cineva pe care îl poți vedea
Niciodată nu voi accepta să calci în fața mea
Când e vorba despre bani reacționez ca un nebun
Și-ți spun fără să gândesc ca și acum
Sunt mai bun ca niciodată
Nu poți să-mi stai în față
Ce gândesc despre lume nu prea are importanță.

Refren:
Toți suntem prinși în valoarea banilor
Eu când plutesc sunt deasupra tuturor.
Fără bani, fără prieteni, fără muncă, fără sprijin
Vor toți să te facă să denoci să ajungi cât mai jos
Chiar dacă drumul în viață este dureros
Chiar dacă valoarea banului va ajunge fără rost
Încerc s-o fac cum pot
Cu tine cot la cot
Să mă opresc nu pot
Nu pot să stau pe loc
Până la urmă tot am să mă scot
Sunt decis să fac pactul cu Diavolul, scris
Să fiu admis în paradis cu puteri de nedescris
Totul se rezumă la bani, de-a fii cool
Că un pact bun nu vine niciodată singur
Asta nu e doar un vis
n-am uitat că am promis
sunt convins că i-am atins
pe toți cei care pe jos m-au întins.

Refren:
Toți suntem prinși în valoarea banilor
Eu când plutesc sunt deasupra tuturor (2x)

Ecstaz feat Paradox - Un Nou Început

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Ecstaz:
Da, e un nou început
Mă las de droguri, frate, că sunt rupt
Pe stradă bulangii 6&6 m-au corupt.
Sunt un mic tiran,
Uită-te la tine, frate, ești la subteran
Tristețe, poate bucurie
Aceeași oglindă pustie
Când moartă, când vie..
Lacrimă târzie
Da, știu că am o datorie,
Să fac rimele să sune pe hârtie.
Da, e paradox între univers
Am început cu o rimă și termin cu un vers.
Prrrrrrrrrrrap!.

Paradox:
În galaxie sunt stele o mie
Una te veghează chiar și la beție
În timp ce fumezi, te droghezi
Dopat, tripat, începi să te stresezi
Nu mai vezi!
Îți lași prietenii și familia, îi abandonezi
Te întrebi dacă visezi.
Nu, frate, ai rămas același tu
Doar că din viață și droguri ai ales să-ți rupi capul
Pe tine o să te mai primească doar pământul
Pactul cu diavolul l-ai făcut doar tu
Te las în țara ta de gheață unde simți doar vântul.
Tot îmi scuip plămânul
Pactul cu diavolul „evitați drogurile”, din toți aude numai unu.

Omy - Aripi de Robot

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Tot ce spun, indiferent că-i cuvânt ușor sau greu,
Spui direct din măruntaiele sufletului meu,
Și sincer mi-aș dori să am sufletul de piatră,
Doar atunci când sufăr,
Și eu sufăr des, că suferința iartă.
Să știi că timpul nu te-așteaptă, indiferent ce faci,
Că eu am pierdut tot, de la bani, la prieteni dragi.
Și sunt momente când îmi doresc să am mintea trează,
Dar dimineața-i grea, de-asta prefer să mă trezesc la amiază.
Vreau o pauză, să evadez,
De când tot ce iubesc s-a transformat în tot ce detest.
Și nu mai pot să privesc nici măcar în ochii mei,
De când ochii mei seamănă prea mult cu ochii ei.
Cum poate fi atât de rece primul fulg de nea,
Pentru că femei ca ea îmi scurtcircuitează inima,
Că știi și tu acum că viața mea,
E grea fără tine, ca dimineața fără cafea.
Plutesc încet acum, printre mii de stele,
Mii de stele ce reprezintă gândurile mele,
Gânduri grele, îmbrăcate-n amintiri sobre,
Că amintirile îmi bubuie-n cap ca un set de tobe.
Plutesc încet acum, printre mii de stele,
Mii de stele ce reprezintă gândurile mele,
Gânduri grele, îmbrăcate-n amintiri sobre,
Că amintirile îmi bubuie-n cap ca un set de tobe.
Miroase-n jurul meu a iubire și narcise,
Dar sufletul meu să știi că miroase a putregai de vise.
Am tălpile încinse, la cât am mers prin ea desculț,
Fiindcă n-ai știut să mă asculți.
Am ajuns odată să te iubesc ca nebunul,
De parcă Cupidon a tras în mine cu tunul.
BUM! BUM!
Așa-mi bubuie capul,
La fel ca toate păcatele care mă duc fix la dracu’,
Că am făcut pactul, nu-l mai pot da-napoi,
Mi-am vândut sufletul doar ca să pot să gust din ochii tăi,
Dar ochii tăi sunt răi, ascund vorbe difuze,
Ce se scurg pe buze-n volbura a mii de scuze.
Sunt bolnav!
Și betiv de sentimente,
Încât dacă mă-njunghii, din mine țâșnesc regrete.
Țâșnesc iubiri bete care nu știu dacă mai dor,
Că am pierdut noțiunea timpului, admirând un nor.

Yenic - Coșmar

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Ce s-a-ntamplat? Sunt treaz sau am murit?
Ca deja-i a-4a oara același vis nenorocit
Ma trezesc in intuneric adormind in miez de zi
Știm ora cand ne culcam, nu știm cand ne vom mai trezi
Cuprins in bucla de diavol, 2 scaune si-o masa-n
Fata mea un chip difuz incepe sa imi vorbeasca
Vad 2 coarne de diavol licurand in bezna sumbra
Imi impinge 3 pahare si-mi spune sper sa-ti ajunga
Panicat le torn pe gat mii de intrebari in gand
Prima mea-ntrebarea a fost cand o sa ma-ntorc pe pamant?
Doamne ajuta-ma pe mine ca-s si eu copilu tau
M-a luat diavolu-n brate c-am cazut de natarau
Izbaveste-ma de rau, dar mai asteapta o secunda
Ca deja pare tentant ce vrea diavolu’-asta sa-mi spuna
Ma vede c-am suferit si ca pentru persoana draga
Am fost la un pas de crima cand ea a ales sa ma piarda
Diavole zi-mi ce mai vrei? Vrei sa-ti dau din anii mei?
Ti-as mai da si sufletu dar nu pot ca-i deja al ei
Ratacesc pe-un drum neutru directia necunoscuta
Pentru fericirea ei n-as face-un pact as face-o suta
Deja se-nclina balanta nu-i nimeni in preajma mea
Sa-mi dea o mana de-ajutor cu gandu de-a ma salva
Diavole hai vino incoa lasa-ma sa te intreb
Tu nu ti-ai fii dat si viata pentru Lilith in Eden?
Oricat ai parea de dur, crede-ma te inteleg
D-am ajuns la faze naspa de care nu pot sa trec
Am ajuns sa fiu blestem ca fiecare persoane
Ce se apropie de mine o ranesc, fara sa vreau si pleaca
Tu i-ai intors pe toti impotriva mea
De ce-as face pact cu tine cand am pierdut tot deja?
Da. Sau poate ca-s dus io cu capu
Da tot ce-am pe lumea asta e doar familia si rap-u
Am cedat fiind vinovat chiar si-atunci cand aveam dreptate
Doar pentru un simplu fapt, ca tineam la toti si toate
N-am ales sa fiu asa, asa m-a lasat trecutu
Calator in cursa vietii am venit sa-mi fac debutu’
Diavole lasa-ma in pace nu te mai juca
Si-uite asa intr-o secunda m-a lasat si fara ea
Am avut probleme multe dar cea mai mare problema
E ca n-am stiut cum sa ma scot din cealalta extrema
Cand ma intreaba cum ma simt, le zic okay
Dar niciunu dintre ei nu s-ar uita prin ochii mei
2 ochii caprui m-au invatat cum sa iubesc
Dar atunci cand au plecat nu mi-au zis cum sa traiesc
Si nu-i firesc, ca fericirea unui om
Sa se tina atarnata ca si fructele din pom
Ne prinde dimineata, diavolu-si arata fata
Abia dup-am inteles ca iubirea-i slaba ca ata
Astazi e care pe care care trage pentru el
Cum se face ca intr-un cuplu rar trag amandoi la fel?
Sincer eu cred, ca inima mea-i plictisita
Sa se planga tuturor fara sa fie auzita
Auzeam de prin povesti, ca diavolu isi schimba trupu
Doar sa te poata prostii fara sa stii sa-i urmezi drumu’
Si-uite asa, drumu meu n-a fost prea lung
Tot ce mi-am dorit a fost ca la inima ei s-ajung
Sa stii la final de drum, te port cu mine intr-un tattoo
M-a durut cand am aflat ca diavolu erai chiar tu

Kydutz feat Danna & Dj Mks7 - Pactul Cu Diavolul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Strofa 1.
Am pierdut decorul slab, așteptând ziua de mâine
Și visu’ se destramă, cât sunt pândit de feline
Alerg cât ține pasu’, să nu-mi pierd balansu’
Și chiar dacă mă împiedic am în mâneca mea asu’
Iluzii, și confuzii, speranțe în perfuzii
Adulmec orice vrajă însoțită de acuzii
Când drumu’ e pustiu, și uit ce vreau să fiu
Și calc mereu strâmb, când în jur totu-i cenușiu
Știu, viața mi-a întins capcana,
Și nu mai am de gând să-mi stric și karma
Am de gând să bat cu diavolu’ palma
Că mi-a promis de mult că mă va transforma
Într-o altă persoană, condusă de satana,
Cu vicii și resurse, peste puterea umană
Deci mama nu plânge, știu că-ți ajunge
De mâine promit că voi fi eu cel care va învinge.

Refren.
Și pare a fi un oraș departe
Unde toți le putem avea pe toate
Unde cred că toți sunt diferiți
Oriunde te duci pe nimeni nu tre’ să-i eviți.
Wow wow, nu ai cum să nu vrei
Wow wow, să faci mult mai bine ca ei
Care vor să te schimbe
Că vor să se schimbe
Când vor să te facă
Cu vorba să te tot plimbe.

Strofa 2.
Pe beatu’ ăsta parcă zbor, mă simt ușor
Și mulți îmi spun deseori că sunt un diavol
Accept orice schimbare, trupu’ aproape moare
Nu caut oportunități în ceea ce răsare
Puterea este mare, dorința și mai mare
Să caut să fac bine, să mă pun iar în mișcare
Că banu’ e speranța, acum înving și ceața
Nimic nu-mi stă în cale când trebuie să sparg gheața
Și am fost și-ngenunchiat la pământ
Mulții s-au dat încet, încet, încet la fund
N-am avut de ales, am forțat și coru’
Și am făcut într-un final și pactu’ cu diavolu’
Și pot paria, că plec în Siria
Cu gust a Maria, pe mâna lui scria
Nu ai cum să-l vezi, nu, nu n-ai cum să-l crezi
Într-un final tragi o carte, bagi aparate, mizezi.

Strofa 3.
Suntem fiare pe pământ, uit mereu că și eu sunt
Un om la fel ca alții, care trage doar sperând
Că o să fie altfel, ai un caracter de fier
C-o viață care nu te plimbă la fel ca un carusel
Și asta-mi e norocu’, mă aliez cu focu’
Chiar dacă sunt nevoit să-i mai fac și lui jocul
Și-mi tot cere destule, dar îmi oferă destule
Cât să pot rezista, în lumea asta cu zâmbete nule
Multă ură ne atârnă în spate
Suntem vipere pe pământ cu suflete de șarpe
Și cine dracu’ ne mai poate oare desparte
De gândul ăsta că le putem avea chiar pe toate
Multe dorințe de pus, prea puține de adus
La realitatea asta dulce în care totu’ a apus
În balanță cu esența legendei
Și cu dorința de a fi mereu în ochiul piramidei.

Ironicu - Pregătit Pentru Realitate

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Am fost prost, am crezut că dacă mâine mă trezesc
voi zâmbi și nu voi suferii,
dar viața mereu te bate cu ceva-n cap,
odată și odată o să-mi amintesc acel păcat
că am crezut că sunt pregătit pentru realitate.
Nu știam cum e, nu știam de ce,
cum e să te desparți de femeie,
cum e să repeți aceeași clasă o veșnicie.
Părinții mai au puțin și mă dau afară,
n-am ce să fac, eu rămân un simplu golan,
că drogurile m-au făcut să uit ce înseamnă realitatea.
Acum suflu în lumânare și mă întreb „Câți ani am, Doamne?”.
Totul pentru mine, recunosc, se rezumă la bani,
să iubesc nu mai pot, între inimă și suflet s-a creat un război,
că fata care o iubeam a plecat cu altul,
eu am plecat să fac pactul cu dracu,
că viața e grea, știi bine asta,
că dacă plângi, nimeni nu-ți șterge lacrima.
O să zbieri în s*****z, toți știu asta,
că dacă mâine mor, îi va părea cuiva rău?
Poate că nu, poate că da,
dar ce p**a mea s-a dus pe p**a fericirea,
că am tăcut, dar acum plâng.
Am fost prost, idiot și vagabond,
realitatea a tras din mine ca dintr-un bong,
fac poc sau boom, numai contează,
sunt noul Ironicu și asta contează (2x).
Că mă uit pe stradă și văd un simplu puștan,
cum peste noapte se transformă-n golan,
că părinților nu le-a păsat de el
și uite așa încă un copil va dispărea.
Că tot ce-am vrut să zic, tot ce-am vrut să fac,
a fost gândul cu care n-am putut să mă împac.
Spuneam că nu mă droghez, ce-am înnebunit,
spuneam că mie nu mi se poate întâmpla, dar am greșit.
Începusem să fur zeci de milioane din casă,
ziceam că pentru dava fac orice, numai contează,
nu mă gândeam la consecințe, nu mă gândeam la mine,
nu mă gândeam că fata aia chiar ținea la mine.
Acum le-am lăsat și sunt foarte bucuros,
că lumea mă privește cu alți ochi
și mama și tata sunt mândri de mine,
dar realitatea mă chinuie și nu mai rezist până mâine.
Am fost prost, idiot și vagabond,
realitatea a tras din mine ca dintr-un bong,
fac poc sau boom, numai contează,
sunt noul Ironicu și asta contează (3x).

Nwanda - Divina Comedie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

E criză în lume, lipsă de compasiune,
Ma cheamă Tata, tre’ să plec în misiune.
Spun Doamne ajută, în gând o scurtă rugăciune
Și pornesc spre Iad plin de intenții bune.
La miez de noapte, pe străzi fără lumină,
Paradisul pierdut, mă cam pierde-n întuneric,
Sunt slab de înger și îngerul e de vină,
Că demonul din mine mă face mai puternic.
E frig și vreme rea, dar nu îmi pasă,
Stau într-o cafenea cu diavolul la masă.
Ma privește și rânjește, de parcă mă aștepta
Și am senzația că-i deja c-un pas-naintea mea.
E groasă, sper să nu dau de belea,
Și să nu mă pună dracu’ să dau din casă ceva.
Îmi zic „Nu te panica, ai aliați de partea ta! „,
Dar ce nu știu eu e că el i-a cumpărat deja.
„Îți dau tot ce vrei, tot ce vrei:
Bogăție, glorie, putere, femei,
Un loc în istorie printre regi și zei,
Eternă victorie, zi-mi dacă le iei! ” (x2).
„Îți dau tot ce vrei! „,
Dar eu nu vreau ce vrei să-mi dai tu,
Raspunsu-i nu, n-o să-mi vând sufletul.
Am un plan să te distrug, nu să-ți fiu complice,
Și ia aminte, nu sunt singur inamice.
Am cu mine trei ași grei, toți flămânzi ca niște lei,
Așa că da-mi voie să-ți prezint pokemonii mei:
Ea e Credința, e de neclintit și fii convins
Că o să-mi aducă biruința.
Mi-e ca o fiică, o am de când era mai mică,
Și am crescut-o fără frică,
Dar totuși în caz că pică,
Îl am pe fratele Curaj,
În stare să doboare ziduri,
Nu-i trebuie anturaj, se descurcă bine singur.
Și-n caz că plănuiești un sabotaj,
Ca să-l scoți din peisaj
Și s-aduci în lume drama.
E doar miraj, tot rămân în avantaj,
Că port dragoste în suflet și ea o să-nvingă teama.
Da-mi tot ce vrei, tot ce vrei,
Dar reține, nu sunt unul dintre atei.
Și nu sunt unul dintre cei ce stau cu mâna-ntinsă,
Dacă vreau ceva, îmi iau. (x2).
Așa că Doamne, Doamne, Doamne,
Vin-o ca să vezi cum i-am salvat pe oameni,
Iar după atâtea canoane,
Se-nchină veseli la icoane c-au scăpat de ghinioane.
Sunt bucuros, mă simt cel mai norocos,
Și mă-ntorc pe jos acasă, victorios,
Dar curios aud un glas misterios care-mi spune:
„Vezi că drumu-i lung și anevoios,
Căile-s întortocheate
Tre’ să fii atent la fapte,
Că nu-s scuzabile nici când e vorba de dreptate
Și peste noapte riști să treci la altă parte.
Ai grijă că orgoliul nu înseamnă demnitate
Și mai ales fii atent la vanitate,
Că-i cel mai rău dintre cele 7 păcate,
Să nu uiți, nu fii naiv ca cei mai mulți,
Care nu știu că diavolul se ascunde în virtuți.
Ți-am luat tot ce-aveai, tot ce-aveai,
Haina ce-o purtai, fără ca să mi-o dai,
Victoria și gloria le iau cu mine-n Rai,
Am schimbat istoria de care îmi vorbeai.

Adam Mickiewicz - Balada Coanei Tvardovsca

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Mănâncă, trag din pipă, toarnă,
Jocă, râd, petrec, fac gură,
Crâşma doar că n-o răstoarnă
Cu a lor chiuitură.
Stând ca paşa-n cap de masă,
Mâna-n şold Tvardovschi-şi pune,
Strigă: „Lume, fii voioasă!”.
Unui militar ce-şi luase
Ifose, ‘njurând, dând brânci,
Spada-n ceafă-i şuierase;
Leatu-i iepuraş de-atunci.
Unui biet avocăţel
Ce-şi lingea tăcut tigaia,
Punga-i sună-ncetinel
De stă smirnă ca potaia.
Pe-un cizmar, cu bobârnacul
Îl pocni în bot şi-i vâră
Un furtun; a tras: răvacul,
Un butoi ţâşni pe gură.
Din bărdac când bea rachie,
Scrâşni smalţul şuierând;
Cată-n fund: „Ce mai drăcie!
Ce-i, cumetre, ce-i fi vrând?”.
Un drac mic era pe fund,
Neamţ curat, un năpârstoc;
Şi, frumos plocon făcând
Spre meseni, ţâşni pe loc.
Din pahar, pe duşumea,
Vreo doi coţi crescu mai mare,
Nas-cârlig; picior avea
De cocoş; de uliu, ghiare.
„Hai noroc, Tvardovschi frate!”
Şi dă buzna drept la el.
„Cum, nu mă mai ştii? Se poate?
Eu sunt, doar, Mefistofel.
„Nu mi-ai dat la Piatra-Cheală,
Sufletul, printr-un zapis?
Pe toval, o învoială
Nu ţii minte c-ai subscris?.
„Martor fuse-un cârd de draci:
Tu, doi ani când se-mplineau,
Drum la Rîm aveai să faci
Şi de-acolo să te iau.
„Şapte ani de-atunci trecură,
Iar zapisul-vorbă goală;
Iadul vrăjile-ţi îndură,
Tu, de drum nici pomeneală.
„Dar răsplata, deşi-nceată,
Te aduse-cursa noastră;
„La Rîm” crâşmii-i zice:iată,
Vă reţiu, măria- voastră!”.
Dă Tvardovschi zor spre uşă
La aceste vorbe-amare;
Dracul-l prinde de contuşă:
„N-ai cuvânt de nobil, oare?”.
Ce să-i faci? Scurtă socoată
Capul va să-şi lase-aice.
Când, Tvardovschi dă deodată,
Tam-nesam, de-o nouă price:.
„Aghiuţă, iar te uită
În contract, să vezi, de vrei:
După vreme nu ştiu câtă,
Sufletul când vii să-mi iei,.
„De trei ori eu dreptul am
Să te pun la câte-o muncă;
Musai, cât de crunt te-nham,
Să-mplineşti orice poruncă.
„Firma cârciumii colea,
Cu un cal e zugrăvită:
Eu să-i săr în şa aş vrea,
El să bată din copită.
„Din nisip, apoi, un bici
Să-mpleteşti, să am să-l mâi,
Şi-o clădire să-mi ridici
În pădure, un’ să mâi,.
„Doar din miez de nuci clădită
Cât Carpaţii-n pisc de munte,
În bărbi roşii învălită
Şi-n grăunţi de mac, mărunte.
„Cuişoarele îmi plac
De-un deşt groase, lungi de trei,
Şi în orice bob de mac
Câte trei să-mi baţi îţi cei.”.
Aghiuţă-n grabă face
Totul: calul îl ţesală,
Îi dă fân şi apă; toarce
Din nisip, bici, la iuţeală.
Sare şi Tvardosvschi-n şa,
Calul cearcă, roată-l saltă;
Cât la trap, galop mi-l ia,
Gata şi clădirea-naltă!.
„Câştigat-ai, Pane Drace,
Însă treaba-i gata doar
După ce o scaldă-i face
Colea în aghiazmatar.”.
Dârdâi tu, te-nnăbuşi, drace!
Îl trec reci sudori cu-ncetul,
Dar ce-i zice, aia face:
Până-n gât se-afundă bietul.
Ca din praştie, vioi
Sare-afară din copaie:
„Ei, acum te iau la noi
Dup’aşa fierbinte baie!”.
„Mai e una, Aghiuţă,
Şi plesneşte vraja rea:
Vezi colea o coconişă,
E Tvardovsca, soaţa mea.
„Cât la Tartor locu-ţi ţiu
Eu, un an, în vremea asta
Vreau pe draga mea s-o ştiu
Ție că-ţi va fi nevastă.
„Să-i juri cinste şi iubire,
Fără margini de supus,
Că de calci astă-nvoire
Atunci târgul tot s-a dus.”.
Cu-o ureche dracu-ascultă,
C-un ochi trage spre femeie,
Mai ascultă, mai se uită
Şi-ntre timp se dă spre cheie.
Cât Tvardovschi-l cicăleşte
Din geam la uşă-mpingându-l,
Dracul prin broască-o tuleşte,
Până azi mâncând pământul.