Versuri corectate și adnotate
Ca-n ziua, când, născându-te, senineSaluturi soarelui roteau planeții,Curând treptat s-a împlinit în sineFiința ta prin legea dată-a vieții.Așa ți-e scris să fii, nu scapi de tine,Așa o spun sibilele, profeții.Nici timp, nici forță nu slăbesc sub boltăTiparu-adânc, ce fraged se dezvoltă.
Ea nu așteaptă-n van! – Din cer pogoară,Unde-a fugit, din vechi pustii de jos,Din piept și frunte-o zi de primăvarăÎi răspândește zborul vaporos,Acum dispare-n vânt, se-ntoarce iară,E-un har în chin, și-i dulce-dureros.Sunt inimi care jinduie comunul,Dar cea mai nobilă râvnește Unul.
Rigid hotar, dar dulce-l ocoleșteCeva fugar, ce-n noi, cu noi se-agită:Nu singur ești, te modelezi obștește,Iar fapta ta pe-a celorlalți imită;În viață când se stinge, când lucește,Un joc e, și la fel e cântărită.Plin, cercul vârstei pașnic se destinde,Dar lampa-așteaptă flacăra, ce-aprinde.