Jorge Luis Borges – Odiseea

O dreaptă răzbunare a săvârșitOțelul spadei, fapta cuvenită.Săgețile și lancea ascuțităVărsat-au sângele nelegiuit.Necontenit luptând cu piedici grele,Ulise la nevastă-a revenit,În ciuda unui zeu care-a stârnitFurtuni potrivnice și vânturi rele.Regina credincioasă se odihneșteLa pieptul regelui. Dar unde-i oareBărbatul ce de-atâta timp pe mareDucând un trai de câine rătăcește?El vrăjmășia soartei o-nfruntaZicând că Nimeni numele-i era.

Homer – Odiseea / Cartea VI

Nausica.Pe când deci Odiseu subt uriașulMorman de foi dormea acum trudit,Atene-n ăst răstimp mergea-n orașulVestiților feaci ce au locuitHiperia mai de mult și-aveau locașulAproape de ciclopi, popor cumplit,Ce-i tot năpăstuia cu pustiire,Fiind și neam mai mult și rău din fine.De-aceea Navsitou îi și mutaseDeparte de-acești răi; și-acum ei suntÎn Scheria-n care-oraș le ridicaseȘi templu le-a … Citește mai mult

Homer – Odiseea / Cartea II

Adunarea aheilor (1).Când roșul cer în zori de zi s-aprinse,Grăbit sări viteazul prinț din pat.Vestminte-a pus pe el, apoi încinseVoinica spadă peste pieptul lat,Frumoase-opinci sub tălpi apoi își prinse,Și-un zeu părea că iese din palat.Chemând pe crainici, i-a trimis să sune,La sfat obștesc pe-ahei azi să-i adune.Deci ei mergând, chemau cu strigăt mare,Și iuți veneau … Citește mai mult

Homer – Odiseea/Cartea I (3)

Dar haide-acum să-mi spui, voinice-al meu,Al cui ești tu? Să juri că sunteți gemeni!La ochi și frunte foarte mult îi semeni.Căci pân-a nu pleca pe mări străine,La Troia-n câmp, noi ne vedeam mereu.De-atunci nici eu pe el, nici el pe mine.”A zis. Iar Telemah: „Iubite-al meu!Îmi spune mama, numai ea, vezi bine,C-al lui copil aș … Citește mai mult

Homer – Odiseea / Cartea V

Calipso.Iar mândra Eos, cea de-alboare plină,lăsând pe soțul ei Titon în pat,ducea și-n cer și pe pământ lumină.Dar zeii ceilalți ședeau la sfat,și-n mijloc tatăl Zevs, cui i se-nchinăpământul-ntreg și cerul luminat.Și-Atena-n mijloc le vorbea de-Ulise,că-l ține nimfa prins, și deci le zise:„Părinte Zevs, și voi ce-n vecinicietrăiți în cer! De-acum așa m-aștept,că nici un … Citește mai mult

Homer – Odiseea / Cartea VII

În palatul lui Alcinou.Acolo deci așa plângea-ntristatulErou, iar fata se ducea grăbit.Iar când apoi ajunse la palatulVestitului ei tată, s-a oprit,Iar fetele-ncepură descărcatul.De car și de catâri au îngrijitFrumoșii frați ai ei, iar ea se duseÎn mândrul său iatac, unde-i făcuseUn dulce foc bătrâna servitoare,Acea de mult adusă de poporDe prin Epir, pe nave plutitoare,Ca … Citește mai mult

Homer – Odiseea/Cartea II (3)

Adunarea aheilor.3.Făin-apoi să-mi scoți de cea curatăȘi umple, maică, douăzeci de saci,Dar nu de cea cu râșniți măcinatăȘi numai eu și tu să știm ce faci!Și nu pe rând, ci toate-acum deodată.Și-n noapte-apoi târziu — dar tu să taciVeni-voi să le duc pe vremea-n careTu știi că merge mama la culcare.Eu plec să văd ce … Citește mai mult

Homer – Odiseea/Cartea II (2)

Adunarea aheilor2.Știu toți zeii-acum, știu grecii toți!Dar haide-acum și dați-mi de se poateO navă deci și douăzeci de soți,Să plec la Pilos ori și mai-nainte,S-adun vegheate știri de-al meu părinte,Căci ori va ști să-mi spuie oarecine,Ori pot să prind din zvonuri vreun cuvânt.Iar dac-o fi s-aud că-i viu și vine,Un an voi mai răbda și-așa … Citește mai mult

Homer – Odiseea/Cartea I (2)

Iar eu voi coborî-ntr-această vremeÎn Itaca, s-aprind pe TelemacȘi-n inimă să-i pui curaj să chemeLa sfat pe-ahei; și-apoi pe cei ce-i facAtâta jaf și fără de-a se teme,Tăindu-i boi și oi și ce-au pe plac,Pe prinți de-acum de scurt să mi-i apuce!Și-n Pilos și-n Micene mi-l voi duceSă afle vești ce face-al său părinteȘi-un nume … Citește mai mult