Vasko Popa – Măgarul
Uneori zbiară,Se scaldă-n praf,UneoriAtunci îl remarci.De altfelNu-i vezi decât urechileDin capul planeteiIar el nu e.
Versuri corectate și adnotate
Uneori zbiară,Se scaldă-n praf,UneoriAtunci îl remarci.De altfelNu-i vezi decât urechileDin capul planeteiIar el nu e.
Privesc cerurile albe,Privesc norii cenușii-albaştri,Privesc soarele roș-sângeriu.Așa e lumea,Așa e piatra sferelor.Un strop de ploaie!.Privesc la casele-nalte,Privesc la miile lor de ferestre,Privesc la turnul bisericii din depărtare.Așa e pământul.Așa e patria omului.Norii cenușii-albaştri se strâng. Soarele a asfințit.Privesc la domnii bine îmbrăcați,Privesc la doamnele surâzătoare,Privesc la caii încordați.Ce grei sunt norii cenușii – albaștri!.Privesc, privesc..Poate … Citește mai mult
Ceața se apropiecu lăbuțe de mâță.Se-așază pe vinele-i tăcutesă priveascăpeste port și oraș,apoi se-ndeamnă mai departe.
Vânt contra vânt.Eu, turn fără comandă, la mijloc.Vuiet mare de orașeCoborând prin trecători,de orașe-n vântul sudic,care m-au văzut.Pe zăpezi, rostogolitesate mici, necunoscute,și orașe-n vântul sudic,care m-au văzut.Oameni de mare și – uscat,nume, -ntrebări, rugămințifață în față;dihănii de ură-nghețată,corp la corp.Eu, turn fără comandă, la mijloc,livid, asaltatde-atâtea suflete moarte ce m-au văzut,ce nu m-au văzut.Vânt contra … Citește mai mult
Înțeleptul nu doarme noapteași ziua nu cântă.Când Soarele răsarebinecuvântă turnurileși oameniicare-au scăpat din somn.Atât de tainictrece printre semenică rareori îl vede cineva.Dacă-l întreabă lumea,spune un cuvântrotund și greuca piatra dintr-un râuși mai ales:să poți privi-ntr-un ome cea mai mareîntâmplare.
Cu toții stăm și așteptămE un moment pe care noi n-o să-l ratămArată foarte permanent, dar noi știm c-ar putea plecaaaaaaȘi-e greu, dar așa întreaga zi n-ar contaE singura modalitate de a aflaUnde se duc toateSigur noi vom aflaaaNoi cu toții stăm și așteptămCu toții stăm și ne holbămPriviri aplicămȘi nici nu clipim, și nici … Citește mai mult
Întotdeauna, întotdeaunaOriunde am fiDeparte sau aproapeOriundeCu lămpi în mânăCu întuneric umilitor pe frunteCu frunze și fără frunze pe ochiÎntotdeaunaNe vom privi
LP-u’ asta are piese mai grele ca gravidelePentru capete de lemn, sunt mai grave ca termiteleVersuri cu sensuri, mereu gata de asaltGrupate într-un text beton, în jungla asta de asfalt!În brigada cu BaLu’, ca BagheeraĂștia toți suntInfumurați, și se cam umple tabachera…D-asta-i rulăm ca pe țigarăÎi batem la cur în salăȘi de ars, îi ardem … Citește mai mult
Tu sau Te-ascunzi de lume, sau Te-arăți în toateȘi te amuză – aceste efecte minunateDe a juca în lucruri. Căci Tu ești și actorÎn propria Ta piesă – și ești și spectator.
Din vârfeu vă observ,ultima cupă vărsată,nu rămâne decât uluire.Şi n-avem ţară,n-avem sat,muzicienii lui Dumnezeu şi ai Mamonei,barzi în exilce într-o limbă care nu-i a lordeclamă versuri.Cosmosul este un semicercpe care eu îngrop,un nor de tulîn intriga evenimentelor;de copilmă mişcam cu privirea în pământ,încă mai am dâre de salivăpe gurăşi nu sunt decât o umbră,o pisică … Citește mai mult