nocturna versuri – Versuri.pro

Radu Gyr - Nocturna

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Când printre fântâni alunecă inele
și orice vis își crapă o păstaie
se tolănesc izvoare și pâraie
cu fața-n sus și ochii către stele.
Și se visează rece vâlvătaie
curgând cu Drumul-robilor și ele,
prundișul veșniciilor să-l spele
și sălciile cerului să-ndoaie.
Iar sus, în constelata lui tăcere,
clipește Drumul-robilor din gene,
visând că se sfărâmă-n juvaere.
și curge ca un fluviu alb, alene,
jos, pe sub crengi cu frunzele de fiere
și printre stânci cu lacrimi pământene.

George Topirceanu - Nocturnă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Dormi, frumoasa mea! De-acum noaptea luminoasă
Ca o undă de parfum năvălește-n casă.
Luna clară din neant pune pe covoare
Străluciri de diamant și mărgăritare.
Ea privește ca-n extaz bluza ta lejeră
Și pantofii de atlaz lângă etajeră.
Și trecând prin buduar, raza-i ce se rumpe
Luminează un lavoar cu flacoane scumpe.
Luna toarnă pe parchet blonde tuberoze
Și-ți dezvăluie discret sânurile roze.
Când dantelele din pat
Tremură-n lumină
Pe culcușul tău curat
De olandă fină.
Dar visările ce trec,
Ca să te dezmerde,
Ți-au aprins la cap un bec
Cu lumină verde.
Din oglinzi piciorul fin
Pe mătasa moale
Se răsfrânge ca un crin
Cu nuanțe pale.
Dormi! Amorul rafinat
Cheamă deopotrivă
Spre minciună și păcat
Gura ta lascivă.
Dormi, frumoasa mea!
Eu stau în extaz, la poartă:
Ești făptură vie, sau operă de artă?

George Bacovia - Nocturna

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Clar de noapte parfumat,
O gradina cu orizontul departat
Si in somn, pe banca veche, cugetari se contrazic,
Greierul zimțează noaptea, cu nimic.
Cum te-am așteptat
Totul a trecut
Luna pare, în oftat,
Un continent cunoscut.
Aici e frumos aranjat
Orice fir;
Veacurile-au stat
Un oraș, pe vale, – Suvenir.
Clar de noapte parfumat,
O gradina cu orizontul departat
Si in somn, pe banca veche, tot mai mic
Greierul zimțează noaptea cu nimic.

Ion Pena - Nocturnă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Hei telegari ai visului,
Purtaţi-mă pe unde nu voi ajunge vreodată,
La porţile paradisului
De crin, de ismă şi de vată.
Eu sunt un om sănătos
Bun pentru etajul cel mai de jos
Al vieţii a doua,
Sudul şi slava şi roua.
Cel puţin uşoara voastră cotigă
Să mă treacă pe lângă Dumnezeu
S-aud pe Arhangheli cum strigă
La sufletul meu.
Apoi la-nvierea cea mare
Nu voi mai aprinde lumânare,
Nu voi mai scula oasele
Să-mi poarte ponoasele.
Cu multă societate la cot
Voi face băi de pucioasă şi fiere,
Îngerul negru va strânge din bot
Gândind la edenica miere.
Aşa voi străbate eternitatea
Cu păcatul, cu răutatea.
Aşa voi flămânzi
În fiecare zi.

Agatha Bacovia - Nocturna

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Un înger de marmură albă,
Cu degete lungi și subțiri,
Presară pe-o groapă
Uitată,
Camelii
Și albi
Trandafiri.
E lună și zarea-i de aur
Și morții-n adâncuri tresar.
Fantome,
Pe cripta
Funeră
În dansuri macabre
Apar.
Grăbite spre înger se-avântă
Cu freamăt de oase subțiri,
Și-n gestu-i
De daltă
Statuia
Presară mereu
Trandafiri.

Anghel - Iosif - Nocturnă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Cu șvarțul meu stau singur și e pustiu localul.
Pe-un scaun lăturalnic stă dus pe gânduri țalul.
Un chelnăr dormitează cu coatele pe masă.
Patroana, ca un Buddha, tronează sus, la casă,
Umplând cu cifre golul fatalului registru.
Prin ochiul lui de sticlă, ca un ciclop sinistru,
Ceasornicul deasupra îi cată peste umăr.
Bănuitor scrutează al șirurilor număr
Și vede că în vreme ce-și mișcă-a lui pendulă,
Treptat și capitalul sporește cu o nulă.
Surâde sus, pe rafturi, o gamă colorată
De sticle-n care doarme, hermetic astupată,
Facticea veselie așa de scump plătită.
Sub orice etichetă pândește o ispită.
De fum pălite-atârnă afișele din cuie,
De sus, lămpile-aruncă lumina lor verzuie,
Pe-oglinzile murdare, făcând să repercute
La infinit macabrul acestei scene mute.