Versuri corectate și adnotate
În râu, pe prundiș, cât de limpede pareCă-s prins de-un val în a lui legănare.Apasă ca taurul-n piept tânjitor,Dar simt – de curent ușurința i-e dusă;Un alt val mă mângâie, stăruitor,Și simt că-n schimbare-i plăcere nespusă.O, tinere, fii înțelept – nu deplângeFrumoasele clipe-ale vieții nătânge;Când cu ușurință te uită o fată,Recheam-o, căci timpul trecut săruta-va,Tot … Citește mai mult
Azi suverană-n lume e nestatornicia.Cine păstrează pură credința, prietenia?Cei drepți siliți sunt astăzi, când vremea e hapsână,La cei nedemni să-ntindă a lor loială mână.În marea suferinței a lumii, – un om de binecu jalea lui nu poate să se ascundă-n sine.Un cântec clar ca vinul poetul să ne scrie,Un cântec ce varsă-n inimi un val … Citește mai mult
Și nestatornicia, neașezarea ori vidul,trebuie să aibă un fel de odaieunde să nu le ajungă frigulși unde să se spele de ploaie.În toate, un punct stabil: în mareadomolindu-și în ancore clătinarea,în tot și în toate,păienjeniș și fluiditateși-ntreagă această mișcare-nțeleaptăare amestecare cu mâna mea dreaptă.
Către-apus de apus, începe Pontulcimitirelor marine: Euxin.Amfore de umbră. Popândăi. Destinmorfolit și-n țăndări… Lungi puhoaiecolcăie-ntruna. Latră. Pleacă. Vin.Praful morții urcă până la gât.Drumurile-apun. Se întretaie.Nu rămâne focului nimic. Decâtnestatornicia, orizontul.Niște zeamă, niște cocă, niște ploaie.Timp de pleavă. Cer mai bont ca bontuloboselii pinten. Pulberi. Inși.Spre mai jos de jos, începe PontulEuxin; meduzele și ciorbaunui fel … Citește mai mult