neguri – Versuri.pro

Jorge Luis Borges - Neguri (I)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Pe lume totul va fi risipit
în neguri. Aste mândre catedrale
de vastă piatră, biblice cristale
în cer suite timpu-a năruit.
Și Odiseea-n care-n veci surprind
știute lucruri noi. Mereu ne-arată
alt chip oglinda ochiul când o cată,
iar ziua-i îndoielnic labirint.
Suntem cei ce se duc. Metamorfoză
de neguri destrămate-n asfințit.
Icoana noastră e, necontenit,
o roză ce se schimbă-n altă roză.
Ești negură, ești capăt și-nceput.
Tot ce-ai avut și tot ce ai pierdut.

Jorge Luis Borges - Neguri (II)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Munți albi plutesc pierzându-se în zare
ori cordiliere tragice de umbre,
ce ziua o îmbracă-n straie sumbre.
Sunt nori cu-alcătuiri prelungi, bizare.

A contemplat și Shakespeare un balaur
în chip de nor, ori invers, în cuvinte
ce-l fac să strălucească. Se aprinde
și îl vedem și-acum: un nor de aur.

Sunt negurile-o vagă arhitectură
de pur hazard? Ori Domnu-n bună știre,
având a săvârși a Lui zidire,
din lâna lor urzeală-și țese-obscură?

Ca tine, ce-i privești ca pe-o minune,
și ele-s, poate, tot deșertăciune.

Daniel Vişan-Dimitriu - Neguri Deșarte

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Cum să-nțeleg furtuna când este-așa departe
Și nu știu ce-o provoacă, ce vânturi o-ntețesc?
Pot, numai, să-mi închipui ce nori o însoțesc,
Dar, dacă-s niște neguri și goale și deșarte?.
De ce-o privești? Vrei, oare, să o atragi spre tine?
Ori e deja acolo și face un pustiu
Din liniștea pe care ai strâns-o-ntr-un târziu,
Acoperind seninul cu negrele-i cortine?.
Întoarce-te! Lumina îți e aici, aproape,
E-n tot ce te-nconjoară, în cei ce te susțin,
În tot ce-n visul nopții îți e frumos sub pleoape
Și-n gândul ce mă-ndeamnă în brațe să te țin.

Heinrich Heine - Ce Turnuri Vechi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Ce turnuri vechi, orașul
Îmi pare-n asfințit
Un șters tablou în zare
Cu neguri zugrăvit.
În vântul umed, crețuri
De valuri mici răsar.
Luntrașul mână luntrea
C-un ritm domol și rar.
Iar soarele privește
Din pragul zării mut
Și îmi arată locul
În care te-am pierdut.

Eusebiu Camilar - Nourul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Neguri sure lunecă pe zare
Sciții vin în șiruri lungi de care.
Noaptea în câmpia lor cerească
Își dejugă vitele să pască.
Și le-njugă iarăși cărăușii
Pe la răsăritul găinușii.
N-am avut aici nici car, nici boi.
Când veți cere cerurilor ploi,
Nour sur voi trece pe la voi.
Peste sat voi poposi curând
Câinii, noaptea, să-i aud lătrând,
Clopotele să le-aud sunând.
Mă voi coborî peste păduri
Să v-aud mânia din securi.
Printre culmi îmi voi târî spinarea
Voi veți spune: vine-ntunecarea.

Aron Cotruș - Neguri Albe

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Din fumul ăstor vechi cetăți mișele,
Din prafuri groase, reci,
De muzee, de străvechi biblioteci,
Cu porniri sălbatice, rebele,
Făr-a mă opri prea mult la vreo răscruce,
Mă duc,
Spre landele nemărginite,
Spre codrii uriași și cântători ai libertății mele.
Pentru-a ieși la larg în grabă, iau drumul cel mai scurt, ce duce
Peste închise, îngrijite, vechi grădini,
Cu statui îmbătrânite și faimoase,
Rup garduri,
Calc prin straturi și pe flori,
Arunc cu pietre-n pomi, de parcă-aș fi la mine-acasă
Și trec –
Că vor cărți, c-or blestema atâția-n urmă mea
-Ce-mi pasă!

Afanasii Fet - Neguri Se Lăsară Iară

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Neguri se lăsară iară
Sinii din crâng pe sat;
Soarele de primăvară,
Vântul cald le-au răsfirat.
Osteniți de-atât colind
Peste mări și zări la rând,
Vin pe țară de se-ntind
Nori ce plânge-vor curând.