George Coșbuc – Nedumerire
Cât de rău ești, Doamne, Doamne!Tu mă-ntrebi grăbit și-aprins,Dacă te-am iubit vreodată?Ce-i cu tine? Ce te-a prins?Dac-aș ști, eu ți-aș răspunde;Cum să știu, că n-am de unde!Eu la asta niciodatăN-am gândit cu dinadins.Tu mă știi. Eu râd într-una,Numai de glumit mă știu –Ei, dar când mă-ntrebi de-acesteaParc-aș vrea să nu mai fiu!Lumea de dureri e … Citește mai mult