Versuri corectate și adnotate
În fiecare seară, de-un timp, stau cu mirareȘi-ascult ce straniu cântă tumultuoasa mare.Atent îmi plec urechea, și-ascult notele-i grele,Ascult, căutând pe-ncetul să mă deprind cu ele.Să-mi lămuresc ce-o doare când spumegă de ură,Ce vrea să spuie marea cu-nfricoșata-i gură.Dar apele-i țin taina, schimbând a ei cântare,Acum, parcă se joacă zvârlind mărgăritare.Și-acum, ca sub imperiul unei … Citește mai mult
În aplecare, tâmplă după tâmplăOchii albaștri, ochii mei ca mierea.Aprilie ne dăruie vederea,Ceea ce am uitat, din nou se-ntâmplă.Frazele, visul, sufletele numaCa de potop salvate simt că sunt.Se face zi de mugure măruntAdăpostit în mintea mea de-acuma.Nici nu mă tem, nici bucuria nu stăMai mult decât stătuse la-nceput.Vine mereu o pasăre și gustăRănind vicleană timpul … Citește mai mult
Urmând mireasma unei odihne zâmbitoare,un fluture în zboru-i trecea prin văi montaneşi aprindea în aer trasee diafanecu safirii petale, subţiri şi schimbătoare.Şi în a lui plutire pătrunsă de tăcereel luminează grote, ca azurii paiete;şi raze cad întruna pe câmpuri şi boschete,iar soarele suspină în blânda adiere.În foşnet de chinchină şi zgomot de liane,luceşte în frunzişuri … Citește mai mult
Tu ești felurită la nesfârșit în exuberanța universului,Doamnă cu multiple măreții!Calea ta este semănată cu lumini,atingerea ta face să nască flori,trena rochiei tale mătură un dans de steleși muzica ta cu note diverse își află ecoul printrenenumărate lumi.Dar unică în misterul de necunoscut al sufletului,o, Doamnă a tăcerii și singurătății,iată, te-ai preschimbat în corolă de … Citește mai mult
Natura e-un perete de sticlă și cristaleȘi cupe cu polen îi sunt coroane și portaluri,Cimitir sub oglinzi de unde crinii ies din sereRoduri ale pământului, mărgele și coliere.Oceanele clistire ce fierb esențe și ființe moarte,Iarbă verde, bumbac presat-n file de carte,Pădurea templu cu pilaștri și boltă cereascăLicuricii candelabre aprinse de rășini și iască.Azur ca mantii-albastre … Citește mai mult
În goale odăi stă un destin sihastru,Tapete-atinge-o blândă nebunie.Mușcate-n straturi la ferestre-adie,La fel narcise-n propriul lor dezastruMai caste ca-n grădină, alabastrul.În văl albastru dimineți hinduse.Tămâia-Angelei pe străin l-ajunse:Nesomnu-i pentru ea, la iaz, îi zboară.În mască goală chinul lui ascuns e,Gânduri ce negre-n beznă se strecoară.Râd sturzii din gâtlejuri blânde iară. Săracă iarbă-nconjurând, se-așazăCosașii beți de … Citește mai mult
Pământul cântă-n pașii noștri proaspeți,Tremură în văzduh învierea,Mâinile ți s-au făcut mai mici, mai îngusteȘi unghiile mai viorii.Cu steme voievodale pe frunteMelcii suie în crengile livezii.S-au furișat spre munți, spre munte,Lebedele zăpezii.
O așchie de-Albastru –O Pală de Gri –Și Cerul de Seară-l prefac – strecurate –În petice mici stacojii –Un pic de purpură – alunecatăPe niște Pantaloni Rubinii –Un Val de Aur –Un Banc de Lumini –Fac Cerul în Zori de zi.
Scânteind în Aur, năbușindu-se-n PurpurSărind ca Leoparzii-n VăzduhuriApoi la poalele Zării bătrâneCu-Obrazul pătat să-și dea duhulÎnconvoindu-se până la Ferestrele VidreiAtingând Coperișul, colorând HambareSărutând Boneta PoieniiScamatorul Zilei dispare.
Acum că-n fundal un mirajde aburi tresare, se pierde,vestește altceva, printre copaci, cu toacaghionoaia cea verde.Mâna care ajunge în desișși străpunge țesutulinimii cu vârful ierbii uscatee-aceeași care coace coșmarele de aurîn oglindirea bălțilorcând al lui Bassareus car sonoraduce vaiete nebune de berbecipe peticile arse de pe dealuri.Te-ntorci și tu, păstoriță ce eștifără de turme, și … Citește mai mult