Georg Trakl – Tăcere
Stă palidă peste păduri în extazLuna ce-n vis ne cufundă curând,La marginea sumbrului iazSalcia plânge în noapte tăcând.Se stinge o inimă – blândCurg cețuri și urcă lejere –Tăcere, tăcere!
Versuri corectate și adnotate
Stă palidă peste păduri în extazLuna ce-n vis ne cufundă curând,La marginea sumbrului iazSalcia plânge în noapte tăcând.Se stinge o inimă – blândCurg cețuri și urcă lejere –Tăcere, tăcere!
Departe-n zări, prin ceață, stă luna-nsângerată;Din neguri jucăușe abia se mai cunoașteCâmpia care-adoarme și-ncep să cânte broașteÎn papura de-un tremur de vânt înfiorată.Se-nchid palizii nuferi pe-a apelor oglindăȘi plopi ce stau de strajă, înalți și drepți în zări,Cresc unul lângă altul ca niște arătări;Iar spre tufișuri zborul de licurici colindă.Și buhne deșteptate, cu-aripi ce-abia mai … Citește mai mult