Versuri corectate și adnotate
Pe creste-n vaierSilha plânge,Fagii-s picurați cu sânge,Brazii lacrimă rășină,Eu mă-ntorc fără fărinăSus în muntele-ntomnatCu dungi de aur vărgatȘi pelin împestrițatCa amarul, colindatPe cărări, în târg și sate,Cu doniți necumpărate.Adă, Doamne, ceasul bunÎn vergile de alun,Să pun floare lângă floare,Să se facă sărbătoare,Sărbătoarea DomnuluiȘi roada pământului,În coliba moțului!
Legenda i-a stins toată semințiași i-a-ngropat-o-n zalele zăpezii,pe unde capre negre-și urcă iezii, –iar platoșele rocilor trufia.Singur rămas pe gresii de ardezii,și simte-n solitudine tăriași față-n față stă cu veșnicia,sub viscolele verzi ale amiezii.Durând din vreme veche-n vreme nouă,e ultimul zăgan uitat pe creste.Nu-i pasă dacă grindinile plouă,el știe doar că biruie și este,și-n piscul … Citește mai mult
O, de-ai putea primi un munte-ntregVenind la tine din statornicie,Și-n neputința de a-l înțelege,Să te destrami retras în poezie.Strălucitoarea lui străinătateÎn mintea ta de om trăit la șes,Nu te rănește când te invadează,Răul ce-l simți e-un rău ales.Din toate câte stau la el în poală,Tu vei vedea doar liniile lui,Cum n-ai curajul să-l atingi suindu-l,Numai … Citește mai mult