Florența Albu – Poezia II
Singurătatea mea de toate zilelenu știu să vorbesc altfelsă mă fac înțeles altfel.Între noioboseală și neîncredereși nesupunere;între ceea ce spunemși ce înțelegețise strânge timpulcu carul și roata/ sub roată.Cuvintele sunt mai bătrânedecât voi; poezia vă aratăcoasta, tălpile, palmele împunseși nu o credeți.