miraj – Versuri.pro

Direcția 5 feat Lidia Buble - Forever Love

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Miros de cafea și o rază
Ce-mi bate la geam
Mai bine de-un an
De când mă trezești.
Rasfățata dintre perne îmi zâmbești
Te caut ușor
Destinul ne-a ales
Întâmplător.
Am alergat, am căutat
Dar viața asta te-a așezat
În brațele mele
Când am renunțat.
Am alergat, am căutat
Dar viața asta te-a așezat
În brațele mele
Tocmai când am renunțat.
Visele nu te îndreptățesc
Ești ca un miraj
O fată morgana
Sunt lipsit de curaj.
Să-ți refuz vreo dorință șoptită
În liniștea nopții
Sau chiar răvășită
În pragul dimineții.
Am alergat, am căutat
Dar viața asta te-a așezat
În brațele mele
Când am renunțat.
Am alergat, am căutat
Dar viața asta te-a așezat
În brațele mele
Tocmai când am renunțat.
Am alergat, am căutat
Dar viața asta te-a așezat
În brațele mele
Când am renunțat.
Am alergat, am căutat
Dar viața asta te-a așezat
În brațele mele
Tocmai când am renunțat

Tzunami - Ce Miraj

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ești ca o seară caldă de vară,
Chipul tău are ceva divin,
Zâmbetul tău are raze de soare
Care mă-mbată ca o cupă de vin.
Tu erai, tu erai, tu erai, tu erai
Numai, numai tu erai în visul nopților de mai
Tu erai, tu erai, tu erai, tu erai
Poarta către rai oooo.

Refren:
Ce miraj, ce miraj mă ia, mă ia iubirea mea
Și de pe munte eu pentru tine m-aș arunca,
Aș muri, aș muri dacă nu m-ai iubi, la ce aș mai trăi. X2

Mă uit la soare, frumos răsare
Și-apoi dispare la asfințit
Mă uit la tine, stai lângă mine
Îmi dai iubire, mă faci fericit.
Tu erai, tu erai, tu erai, tu erai
Numai, numai tu erai în visul nopților de mai
Tu erai, tu erai, tu erai, tu erai
Poarta către rai oooo.

Refren:
Ce miraj, ce miraj mă ia, mă ia iubirea mea
Și de pe munte eu pentru tine m-aș arunca,
Aș muri, aș muri dacă nu m-ai iubi, la ce aș mai trăi. X6

Covercenco Grigore - Miraj

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ea singură cu ea
Ea a ales singurătatea.
Toți au nevoie de ea
Dar ei nu-i trebuie nimic.
În ochii ei vezi o lume deschisă,
În care poți citi ușor
Că ea nu va aparține niciodată nimănui.
Ea mereu tace, dar are zâmbet frumos.
Ea mereu tace,
Dar poate nu are cuvinte.
Ea mereu te privește
Poate vrea un răspuns.
Ea mereu știe
Dar nu răspunde.
Nu prea o înțelegi,
Pleacă mereu
Și se întoarce surprins.
Atunci când pleacă,
Începi a număra
O zi, două
Lunile..
Și îți pare că iată revine,
Și-ți pare că e iar cu tine,
Mai ai de așteptat puțin.
Dorești să crezi,
Dorești să speri.
Însă iluziile te înconjoară.
Căci este doar un miraj,
Este doar un farmec..
Oare ce visează?
Toți vor să pătrundă în lumea ei de vise,
Toți doresc o lacrimă de la ea.
Însă ea iar va zâmbi.
Și vei vedea iar acel farmec.
Vei uita de tot
O vei vedea doar pe ea.
O vei ierta din nou
Când vei auzi glasul,
Când vei simți apropierea ei.
Și parcă iar în suflet va fi liniște,
Dar tot fiind departe.
Ea parcă-i cu tine,
Și ea nu vrea să te
înțeleagă.
Și tu iar te superi.
Și pleci în lumea ta.
Aștepți, aștepți..
Când va veni Ea.

C. O. D - Cine…

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Cine ești? Lăuntric șoptești
Vorbe-nvelite-n ecou
Îți pare rău… involuntar invoci momente
Neîntâmplate, m-acuzi că nu-s la fel ca-n gându’ tau
Câte pene orfane-n vânt vrei s-adopt?
Levitând, peste pașii tăi zidiți în umbre
Unde-ndoielnic decid ceea ce nu pot
Respingând ploi infinite, ca-n anii de foc
Zi-mi cine-mi întoarce spatele-n oglinzi?
O privire de copil, rătăcită prin clepsidră
Maturitatea smulge, trăiri preconcepute
De ce răspunzi îngropând gânduri mute?
Un altfel de-a fi, o nouă zi
Ce-mi animă prezența într-o rutină dulce
Unul din noi greșește neîncetat
Cine este cel pierdut? Cine este cel uitat?
Nu înțeleg, spune pe cine să cred
Nisipul frige-ncet, în miraj mă pierd
Ce sevraj, într-un final mi-ai șoptit
Ne regăsim la apus, ne luăm adio-n răsărit. x2
Cine adoptă tăcerea? Plânge mulțumit
Spune mult în modu’ lui de-a sta contratimp
Întreb cine sunt, însă ai amuțit,
Șerpii nu ne lasă să vorbim
Îmi pare rău…
Fiind clătit din cuvinte, ce-a rămas de spus
Pe semne te-așezi cu nonșalanță mai presus
De răspuns, te-auzi de simțuri nevăzute
Vrei să ți le-mprumut? Ia-le și du-te
Acolo unde sperai să fiu
Dezamăgești. Pune-mi doru’ pe cruce să știu că trăiești
Decor familiar, deschizi un sector către o lume pustie
Interzisă oamenilor
Ce indigo dă denastere la non-culori,
Voci de dincolo amuțesc, ciudat le știu
O lege nescrisă mă-ndeamnă să-ntreb: Cine sunt eu dacă pe tine te pierd?
Nu înțeleg, spune pe cine să cred
Nisipul frige-ncet, în miraj mă pierd
Ce sevraj, într-un final mi-ai șoptit
Ne regăsim la apus, ne luăm adio-n răsărit. x2

Click - Miraj

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Timpu’ nostru a trecut
Și acum rămân doar un miraj
Tot zgomotu’ rămâne mut
Aud doar voci ce-mi dau curaj
So nu o luăm de la început
Oricum ar fi doar un trucaj
Tot zgomotu’ rămâne mut
Deja mie dor, dar trec, curaj.
Era-i prea plin de tine când te-am cunoscut
Plin de fițe, dar parcă te-a schimbat primu-l sărut
Nu mi-a luat mult să văd
Că n-ai cum să fii genu’
Care după 2 vorbe își desface sutienu’
Vorbeam de noi, râdeam de alții
Râdeam de tine că râzi prea tare la unele afirmații
Da, păreai altfel și am știut
Că tu vei vorbi mult, eu o să ascult
Se părea că tu știi de ce am nevoie
Îmi plăcea că tu nu zici „nu ai voie”
Îmi plăcea că aveai grijă de mine de atâtea ori
Și am început să-ți aduc flori
Dacă tu crezi că știi mai bine de ce am nevoie
Parcă tot mai des îmi spuneai „nu ai voie”
Îmi plăcea că aveai grijă de mine de atâtea ori
Dar ce nu merge bine când nu-ți mai aduc flori.
Timpu’ nostru a trecut
Și acum rămân doar un miraj
Tot zgomotu’ rămâne mut
Aud doar voci ce-mi dau curaj
So nu o luăm de la început
Oricum ar fi doar un trucaj
Tot zgomotu’ rămâne mut
Deja mie dor, dar trec, curaj.
Dragostea noastră e vânătoare de vânt, e vânătoare de vânt, e vânătoare de vânt
Iubirea noastră e vânătoare de vânt, e vânătoare de vânt, e vânătoare de vânt.
E mai ușor să fac saltu’
Când împart cu ea
Să-mi încălzească visele și patu’
Când e vreme rea
Dar noi,
Nimeni nu are cum să mă mintă
Că nu e așa
Au fost zile și zile
Mai bune, mai rele
Cu tine în inima mea
Dar noi ne-am tatuat iubirea pe un sul
Pe gheață și am lăsat să treacă timpu’ peste noi
Noi ne-am scris povestea pe gheață
Pe față tu râsui
Dacă tu crezi că știi mai bine de ce am nevoie
Parcă tot mai des îmi spuneai „nu ai voie”
Îmi plăcea că aveai grijă de mine de atâtea ori
Dar ce nu merge bine când nu-ți mai aduc flori.
Timpu’ nostru a trecut
Și acum rămân doar un miraj
Tot zgomotu’ rămâne mut
Aud doar voci ce-mi dau curaj
So nu o luăm de la început
Oricum ar fi doar un trucaj
Tot zgomotu’ rămâne mut
Deja mie dor, dar trec, curaj.
Dragostea noastră e vânătoare de vânt, e vânătoare de vânt, vânătoare de vânt
Iubirea noastră e vânătoare de vânt, e vânătoare de vânt, vânătoare de vânt

Hau Denis Alexandru (Dnx) - Atlantis

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Plutesc în larg pe valuri
Tre’ să desfac detalii
Să-ți povestesc scenarii
Și să le uiți pe drum.
Aici nu sunt acvarii.
Aici sunt canibalii
E scufundat Titanic
Care-a pierit demult!
Știam demult de magii
Și nu știam de margini.
Și căutam în pagini
Ce am găsit acum
Acum că știu, mă agit
Că totu-mi pare tragic
Și nu mai pot să admit
Că-i bine tot ce spun!
Da’ nu mă iau la ceartă
Și sar din piatră-n piatră
Da’ nu văd nicio barcă
Și nici nu m-am pierdut
Nu fabulez, e artă
Tre’ să găsesc o poartă
Un lucru cert e dacă
Știu unde tre’ s-ajung
Și briza bate rece
Fioru-l simt în vene
Și simt pe gât cum trece
Sunt în derivă, bun
De-acum nu mai e vreme
Furtuna lasă semne
Încep să scap de temeri
Da’ ce va fi de-acum?
Și aud un cântec lin
De sublimă eleganță
Tre’ s-ajung cât mai aproape
Și încep să-nnot în apă
Și încep să dau din mâini
Se-aude tot mai frumos
Probabil sunt și rechini
Da’ deja sunt prea curios
Și văd trei sirene-n față
Și din nou mă șterg la pleoape
O corabie destrămată
Și niște stânci blestemate
Totu’ pare atât de vis
Un miraj e Atlantis
Un miracol nedescris
Sau un loc de negăsit
Unde nu e timp deloc
Nu apuc să văd prea multe
C-apoi mă trezesc pe-un mal
La 100 de minute
Sau poate cât mai departe
Oricum, chiar am fost salvat
Am urechile-astupate
De-o sirenă de prin larg
Și-atunci mi-am dat seama de fapt
Ce-i cu cântecul magii
De fapt acel cântec e
Chiar secretul nemuririi.

Rumi - Apa Pe Care O Dorești

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Cineva poate fi clarvăzător,
fiind capabil să vadă viitorul, și totuși
poate avea foarte puțină înțelepciune.
Precum omul care vede apa în visul său,
și începe să-I conducă pe toți către un miraj.
„Eu sunt unul dintre aceia care văd cu inima.
Voi sfâșia vălul. ”
Astfel au stabilit cu el în cadrul visului,
în timp ce dormea de fapt
lângă un râu cu apă pură.
Și astfel căutarea s-a mutat
de la locul în care se afla obiectul căutării.
Dormi profund oriunde te-ai afla pe cale;
Poate că vreun călător te va trezi.
Renunță la gândirea subtilă,
la a dubla, tripla,
multiplica (la nesfârșit) greșelile.
Ascultă sunetul apei din interiorul tău.
Acolo ești cu adevărat,
visând că ești însetat,
atunci când apa pe care o dorești
este, de fapt, în interiorul venei mari a gâtului tău.

Omar Khayyam - O-nchipuire-i Lumea Din Năluciri și Fum

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

O-nchipuire-i lumea din năluciri și fum! / Un loc pe scenă vrea fiecare să ocupe. ... →

Skepsis - Morgana

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

E goana prin deșert,
Soare-n ochi, nisip în piept,
Larg pustiu și vizitor,
O vedenie, un fior.
Calmă teamă, nu ai seamă,
Vis de vară, vino iară.
Vânt în plete, brune fețe,
Calmă sete, numai cete.
E iluzia din vis,
Boală cruntă, alb deschis.
Nuri, mărgele, narghilea,
În Serai visezi la ea.
Real miraj îmi dai curaj,
Calmă teamă, vino ia-mă,
Vis de vară, vino iară,
Crai de seară, a ta gheară.
Morgana!

Ion Caraion - Inserări și Duminici

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Printre ciori bătrâne, printre stoluri de ciori,
acest bal al dantelelor de zăpadă
ținea păduri de subsuori
uneori, să nu cadă.
Bună-seara, liliecilor!
Schiorii lăsaseră-n urmă fularele potecilor
și singurătatea și le punea la gât
de frig, de nedumerire și de urât.
Că-mpodobind sălbatic, de depărtări, sărutul
prin care-ncepe-n condori ecoul să se zbată,
iubitul meu – mirajul – înfiora ținutul
cu coapsele lui linse de-o pulbere ciudată.