Elena Armenescu – Migrații

Migrații.Barbară, înfiorată de bulgărul aprinsDe o putere zeiascăAtinsă de fulgereZămislitoare de șoapteTandru mă cheamămi-arată cărareaunde cer și pământ se întâlnescși fierbinte ca râsul vulcanuluifocul dansează-n amurguripe creste-n beție.Ce amețeală, ce dulce potopCe nestăvilire zănaticăCe linii, ce forme alunecă linCa într-o migrare de taineDintr-un basm în alt basmDintr-un ritm în alt ritmDintr-o respirație în altă respirațieCu … Citește mai mult

Ion Caraion – Migrații

Când fumam prin iazul ce nefugărea prin viscol și pedragoste… iar câtă lene-nblidu-acelei rari risipe!.Tauri suri suiți în cumpenicârcăleau c-o moarte vienoaptea câmpului de cumpenisus în luna colilie.Iar noi rătăceam prin păduri fermecateîn carete cu miri,sub păsări, sub toatesomnoroasele cerului răpiri.Și-și răsucea toamna, ca o vulpeîn kalokagathia postumă,coada de flăcări, gâtul de gumă,când le cresc … Citește mai mult