Rafael Alberti - Lui Federico Garcia Lorca
În astă noapte, când în vara moartă / pumnalul vântului fu împlântat, / la mine … →
În astă noapte, când în vara moartă / pumnalul vântului fu împlântat, / la mine … →
Tu nu mai nădăjduiești de loc ivirea acelor resorturi / ascunse / care se deschid … →
Sankt Petesburg. / Când pe negrii-acei trăpași, călare, / (zvelți, din hergheliile Orlov) –, / … →
O floare-i un plăpând jedou / ce-și pierde repede elanul. / Un pom nu trece … →
Cui vrei să te tângui, inimă? Tot mai mult ocolești / întâlnirea cu oamenii, care-ți … →
Brusc pășește-nvăluită-n vânt, / clară în lumină, ca pierdută, / iar odaia-n urmă-i nevăzută, / … →
În lungul drum prăfuit / Verdele se-apropie de cenușiu / Iar cenușiul conține vădit / … →
Scriu o schiță / Bagabonteala-i tristă / Scuz-o că-i un mod de viață / Și … →
Dacă vreți să știți / cum am renunțat la dorințe, / vă spun că sub … →
Au rămas doar scrum, anii ce-au trecut / De-asta vezi în mine azi, doar un … →