Rainer Maria Rilke - Epilog
Mare e moartea / peste măsură. / Suntem ai ei / cu râsul în gură. … →
Mare e moartea / peste măsură. / Suntem ai ei / cu râsul în gură. … →
Nu ești gheorghină, eu – bujor frumos, / Dar ne-or tăia cândva neîmpăcat / Zi … →
Încă îl mai iubești după tot ce ți-a făcut / După ce te-a înșelat și … →
Poți să mergi, iată-ți ghetele, / Ia cu tine și regretele, / Iar ciufulitele alea … →
Mă desprind din nou de țărm / Revenind departe să mă pierd / Într-un univers … →
Te aștept în ploaie chiar și după atâta timp / Totul mă lasă rece, nici … →
Mângâierea. / De ce urăști viața, tu, fiica Armoniei? / De ce dintr-al tău suflet … →
Crezând că mângâi părul tău, / Eu mângâi jilavele ierbi. / Crezând că ochii tăi … →
Și el din mamă s-a născut / Ciudat / A plâns și el la început … →
Iubito, află că nu-s meșter de cuvinte, / Eu știu ciopli numai tăcerea mea fierbinte, … →