mediterana – Versuri.pro

Paul Sava - Pastel Malorchin

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Pastel malorchin.
Coclite stânci cu verde și lut din loc în loc,
cu, zdrențuit în table de roți eoliene,
un vânt care presară o pulbere de lene
pe pajiștile roșii și galbene de foc.
Din larg ne vin de alge și scoici mirosuri tari,
femeile se-alintă pe sâni meduze goale,
dorm diavolii la umbră, nevolnici să se scoale,
amestecând sangria cu soarele, pescarii.
Vezi tremuratul aer cum urcă-n rotocoale,
Mediterana spume își sparge-n prova yolii,
să-și facă din dantele reci horbote la poale.
Sfânt- Duhul ne respinge iubirile și solii,
pirați, fantome albe, nici săbii nici pistoale
având, fixează clipa, junghind-o cu magnolii.

Eugenio Montale - Mediterana

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Învolburat se-abate
pe capul meu plecat
un zvon de aspră ceartă.
Arde țărâna străbătută
de strâmba umbra a pinilor maritimi,
și mării din fundal îi face văl
mai mult decât privirii crengile, zăduful
ce câteodat’ erupe din solul despicat.
Când surdă ori nu, fierberea apelor
învârtejite
lângă fâșii de țărm uscate mă ajunge:
e sau un bubuit sau e o ploaie
de spumă peste stânci.
Cum înalț privirea, iată că-ncetează
răgetele deasupra; și țâșnesc
spre apa foșnitoare,
săgeți albastru-albe, două gaițe.

Eugenio Montale - Mediterana - 4

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Aș fi vrut să mă simt aspru și esențial
ca pietrele ce le rostogolești
mâncate de sărătură;
așchie afară de timp, martor
unei voințe reci ce nu-ncetează.
Altfel am fost: am concentrat ce privește
în sine, în ceilalți clocotul
vieții ce fuge – om ce-ncetinește
în fața faptei, pe care nimeni, apoi, n-o distruge.
Am vrut să cunosc răul
ce roade lumea, mica strâmbătură
a unei pârghii ce oprește
mașinăria universal; toate
întâmplările clipei le-am văzut
gata să se desfacă-n prăbușire.
Urmând brazda unei poteci găsii
calea opusă-n inimi, chemarea ei, și poate
îmi trebuia cuțitul ce retează,
mintea care cutează, hotărăște.
Alte cărți mi-erau lipsă
și nu pagina ta, bubuitoare.
Dar nu îmi pare rău: tu tot desfaci
vârtejurile ascunse cu-al tău cânt.
Delirul tău urcă de-acum la aster.

Nichita Stănescu - Gândul 9

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Gândul 9.
Să smulgem fildeșii din Alifantis
Și din Mediterană tot ce a fost Atlantis
Să-l auzim cum cade cum șoimul cel vânat
Leneș și în cascade, într-un alt fel păcat
Când cântă parcă moare o taină dintr-un grec
Și tot ce e în mine zare arată a înec
Dar nu-n sărata mare ci în ceva cu mult mai mare.

Antifon feat Razerbaidjan - De-Ajuns

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Antifon:
Sunt prea puține momente în care mă simt așa, și de-aia
Tind să scriu pe foi tot ce e mai frumos în viața mea
Că e simplu să tot vorbești de probleme, dar timpul
O să te lase în spate oricum, așa că stai în echilibru
Prin asta înțelegi ce vrei și, fie
Le vezi pe toate bune, caz în care îmi place și mie
Ori îți dai seama că nu e chiar așa și doar teama
E de înțeles, dar încearcă să stai calm, menține-ți persoana
În primul și ultimul rând, acolo
Unde cuvintele nu mai vorbesc pe tonuri monoton
Toți fraierii cred că au schimbat deja macazul, în cazul
În care eu am rămas la fel, nu au cum să-mi facă necazuri
Și mă refer la nivel liric
Nu că am avut vreodată mare lucru, deci nici nu pot să pierd nimic
Și, în plus, nu țin așa de tare să sar sus
Că aici jos am învățat să-mi fie tot ce am de ajuns, și mi-e de ajuns.

Razerbaidjan:
Mai desfac un pomelo, întind o felie cu nutella, și ascult..
Bineînțeles, pe afară
Sute de kilometrii la sud de țară
De unde condiții grave, curve hulpave
Vor să ne transforme în epave
M-am tirat că evadez de plafonare
Soluție care încă pare a fi singură scăpare
Lucrez la schimb., uneori stau degajat pe plajă
Alte opt zile pe săptămână, trag din greu să fac pontajul
Mesajul, dresajul.. Trebuie să ajungi român isteț
Când ai patroni analfabeți, ce semnalizează cu mâna din mers
Pentru care atrage țepe: definiția pentru comerț
Dar sunt prea departe
De bețe-n roate, puse de alții pe la spate
Mai ales români, frate, nu contează
O viață am, trec peste toate
Nu mai dragoste pentru oamenii de acasă
E ciudat, mi-am asumat totul, grijile nu mă apasă
Ce mă energizează poți să-i zici prana sau remedii
De la natură, când am liniște, mă văd în apă clară de Meditera și, bro, nu te mint
Eu chiar încerc să stau în echilibru
Am mai zis asta, dar sunt un pic rupt
Mâine îmi iau banii, plec din Cipru
Exagerat de înghesuit și fără metrică

Benjamin Fondane - Reverie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

O, cât aș vrea, în calm, să mor pe dună,
Spre largul leneș al Mediteranei,
Când asfințitu-ntunecă platanii
Și noaptea crește albă pe lagună.
S-ascult vuind din volburi de genună
Cetăți în clocot, clopote, litanii;
Când Atlantide mucede și stranii
Își profilează stârvurile-n lună.
S-ascult, agonic, vuiet de gondole
Și brusc – în ritmul lent de barcarole,
Sirenele să-și fluture năframa.
În vraja caldă-a notelor rebele,
Ca un copil naiv – să nu-mi dau seama!
Și să m-arunc în mare după ele.