Versuri corectate și adnotate
Pământul se-ngustează pentru noi.Ne-a-nghesuit în ultimul pasaj și ne-am dezbrăcat de mădulare, pentru a putea trece.Țărâna ne stoarce. Ah, de-am fi fost grâul ei, să murim și să renaștem!O, de-ar fi fost mama noastră, să-i fie milă de noi!Ah, de-am fi fost imagini de stânci pe care visele noastre le-ar reflecta precum oglinzile!Am văzut chipurile … Citește mai mult
Amurgul se întoarce cu zvonuri largi de clopotȘi clatină-n grădini măslini cu roade sfinte,Se schimbă vorba noastră deodată-n tainic șopotȘi tu mi te alături, cu umărul, fierbinte.
Migdali cumpătați, măslini bătăioși și visători, pe evantaiul amurgului, puneți de pază ciudata noastră sănătate.
Peisaj.Câmpulcu măslinise deschide și-nchideca un evantai.Deasupra liveziie-un cer prăbușitși-o vânătă ploaiecu luceferi de gheață.Tremură trestia și umbrape țărmuri de râu.Se unduiește aerul cărunt.Măslinii-s împovărațide suferință.Un stolde păsări prizoniereîși mișcă lungicozi spre întuneric.
Pământ uscat,pământ liniștit,de nopțifără sfârșit.(Vântul în măsliniș,vântul în sierra).Pământ bătrânal candeleiși al durerii.Pământal cisternelor adânci.Pământal săgețilorși-al morților oarbe.(Vântul pe drumuri.Adiere sub plopi.)
Elipsa unui țipăttrece din munteîn munte.De la măsliniun negru curcubeu va fipeste noaptea albastră.Ay!.Ca un arcuș de violățipătul făcu să vibrezelungile corzi ale vântului.Ay!.(Oamenii din peșteri își scot opaițele.).Ay!
Tarara da;Tarara nu;Tarara fatape care-o văzui.Tarara mea poartăo rochie verdenumai volaneși clopoței.Tarara da;Tarara nu;Tarara fatape care-o văzui.Tarara mea-și aratăcoada-i de mătasepeste grozaneși peste izmă.Ay, Tarara nebuna.Își leagănă taliapentru flăcăiidintre măslini.
Elipsa unui strigăttrece din munte-nmunte.Peste măsliniva fi un negru curcubeusub noaptea albastră.Ai!Precum un arcuș de vioarăstrigătul face să vibrezelungile corzi ale vântului.Ai!(Din peșteri, oameniiîși scot opaițele.).Ai!
Măslini străvechi, munți numai stânci șicoloCulcată: marea ca un cer mai clar.Orice atingi e rugă ori e dar,Și pini în vânt sunt lira lui Apollo.Sau, de preferi, coloanele aceleDormind la umbră crângului sfințit,Bucolică talangă-n asfințitȘi mieii pășunând prin asfodele.Vrei sarcofagul alb în foc de maciSau stela-n drum a dansatoarei moarteS vântul viu în marmură încins?Dar … Citește mai mult