Versuri corectate și adnotate
Stea, unica mea stea,În nevoința nopții, singură,Doar pentru mine strălucești,În singurătatea mea strălucești,Dar, pentru mine, steaCe niciodată nu vei înceta să lumineziUn timp prea scurt îți este dat,Îmi întinzi o razăPe care disperarea meaNu face decât s-o ascută.
Atât de umil aerulmemorând îmbrățișările lumii..Între un fir de iarbă și un fir de nisiproua crește albă nejudecată de mirarea depărtărilorce nu știu frângerea uitată-n strălucirea Luminii.
Înfrântă lumina, și obsesiile mele, demult,răsturnate într-o lume a sunetelor închisepe ziduri oarbe, la care să stau privind, fără vorbe,și fără puterea de a le mai urmări sunetele sparte.Destrămări ale timpului, și care să-mi șerpuiască urâtde sub degete – și chinuitoarea lumină de atunciacuma însemnând altceva – destrămarea imperialăa timpului când privești o ființă, și … Citește mai mult
Nu cu sângele te mai țip, Lumina mea,nu cu gura.Nu cu vorbe, cu tăcerea lumilor te rostesc.Cu ochii tăcerii te văd încă.Fulgerul tăceriiîl ridic spre tineca un țipătși-i spun: naște și luminează,și ce luminezi, luminează odată pentrutotdeauna,și ce vezi,fă să nu se mai termine niciodată.
Lumina, luceșteLumina taCălătorind în jos așa adâncIluminare.Am fost rece, am fost orbTu ai venit să-mi schimbi gândurileÎmi pun credința în tine.Lumina, orbeșteLuminaPornind în jos, așa strălucitoareTransformareAprinde-o, dă-mi prilejul să mă maturizezAprinde-o, dă-mi acel simț de a ști.Am fost rece, am fost orbTu ai fost trimisă să mă faci să mă răzgândescMă încred în tine.Din ceva … Citește mai mult
Soare al insomniei,Alb metal topit,Insuportabil retinei,Străbătând prin pleoapă,Nesomn orbitor,Privire fără nicio speranță de umbrăținându-mă suspendatăSus, deasupra tuturor simțurilor,Deasupra întunericului dulce,Promiscuu, de iad,În cea mai nemiloasă și indecentăLuminăDin care nu-mi doresc decâtSă cad, să cad
Coloană de lumină în azur,Mi-i gândul tot mai proaspăt și mai pur.Îl dăruiesc din slăvi, de pe pământ,Ca cel mai avântat din câte sunt.Lumina-i grea din zări să se resfire în largi eșarfe de iubireCă anii mei aproape-s de sfârșit?Cât de aprins e ceru-n asfințit!
Lumina, o pasăre albastră,Lumina, îmi bate în fereastră,Lumina, în veci ea nu mai piere,Lumina, răzbate prin tăcere!Lumina, în suflet îmi apare,Lumina, ce bate-n depărtare,Lumina, în veci ea mă va cere,Lumina, mă spală de durere!Da, tot vibrează în jurul meu,Da, o voi căuta mereu!Să iau lumină, să dau,Miracol, viața mea!Să iau lumină, să dau,Destinu-i piatră grea!Să … Citește mai mult