https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/costel-zagan-cartea-i-dumnezeu https://versuri.pro/costel-zagan-cartea-i-dumnezeu#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=89117 →]]> Cartea-i prima,
cartea-i un izvor,
la revedere, stima,
de carte mi-e dor.
Cartea-i un izvor,
cartea-i un fluviu,
ce-l rostim în cor,
al vieții Danubiu.
Cartea-i un fluviu,
la revedere, stima,
n-am niciun dubiu,
cartea-i prima.
Cartea-i un izvor,
mă naște să nu mor.

]]> https://versuri.pro/costel-zagan-cartea-i-dumnezeu/feed 0 https://versuri.pro/mircea-ivanescu-lecturile-noastre https://versuri.pro/mircea-ivanescu-lecturile-noastre#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=71207 →]]> Te asemui cu bună îndreptățire cu acea noapte de
iarnă liniștită, rece, în care duhurile s-au înstăpânit
asupra mea, în tine nu-mi mai strălucește soarele,
în tine îmi fulgeră mii de stele, și toate cele mărunte
pe care le luminează ziua mi se topesc pe
nesimțite în toate contrarietățile lor colțuroase într-o
revărsare sublimă, tu ești rece și prietenos mie
și liniștit ca noaptea luminoasă de iarnă.
(Bettina Brentano).
Și deschid cartea – o carte care nu vrea să fie de basme – și acolo citesc – „te asemui cu îndreptățire cu acea noapte de iarnă liniștită, cu o subțire înfiorare de frig, în care duhurile și-au așezat străvezie
înstăpânire asupra mea – în tine nu strălucește pentru mine soarele, în tine îmi fulgeră mii de stele – și tot ceea ce în lumina zilei are aurii înțelesuri și, contraziceri bont colțuroase, acum își topește claritățile înghețate – și se face o lume rece, o scoborâtă lent pace, limpede, liniștită – așa cum ești tu – ca o noapte luminoasă de iarnă” – și închid cartea – astea sunt șoapte
din cărți – și îmi spun că nu mai am acuma ce face cu vorbe din cărți – câtă vreme realitatea e doar câte o înceată clipă, în care e o ființă care nu-și ridică încă fața iluminată.

]]> https://versuri.pro/mircea-ivanescu-lecturile-noastre/feed 0 https://versuri.pro/constantin-enescu-pretuire-culturii https://versuri.pro/constantin-enescu-pretuire-culturii#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=73861 →]]> Prețuiesc cu patos scrisul
Și pe bunul scriitor,
Ce-și arată tot dichisul
Al culturii creator.
Prețuiesc omul cu carte
Ce aduce în scrisul lui
Și cu dragoste împarte
Gânduri cititorului!
Prețuiesc pe jurnalistul
Luptător neobosit,
Care-i critic și analistul
Știrii, ce i-a parvenit!
Prețuiesc nespus tiparul
Și pe vrednici truditori,
Ce cărților le dau harul
De-a atrage cititori!
Prețuiesc bibliotecarul
Ce e arhivar al cărții,
Care vecinic are darul
De a ști a le împărți!
Prețuiesc oameni culți
Care cartea o citesc,
Dar cu toate, că nu-s mulți
Prin versuri îi răsplătesc!
Constantin Enescu

]]> https://versuri.pro/constantin-enescu-pretuire-culturii/feed 0 https://versuri.pro/costel-zagan-amintire-de-avangarda https://versuri.pro/costel-zagan-amintire-de-avangarda#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=74203 →]]> Dragă Kitty, poezia este dreptul meu
la replică. Când soarta mă ia peste picior,
iar anonimatul e gata să mă-nhațe,
citesc și scriu, deci exist. Cu fundul/fruntea
în aceeași barcă, literatura română și universală.
În bibliotecă nu sunt niciodată singur,
Orícât m-ar izola ceilalți. Și da, Maiorescu-i
incomod și azi, dar unde-ajunge
nu-i hotar.
Costel Zăgan, CONTRAJURNALUL ANNEI FRANK

]]> https://versuri.pro/costel-zagan-amintire-de-avangarda/feed 0 https://versuri.pro/costel-zagan-lectura-interzisa https://versuri.pro/costel-zagan-lectura-interzisa#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=74209 →]]> Am deschis o floare
la pagina următoare.
Costel Zăgan, Distihuri rebele

]]> https://versuri.pro/costel-zagan-lectura-interzisa/feed 0 https://versuri.pro/costel-zagan-lectura-in-natura https://versuri.pro/costel-zagan-lectura-in-natura#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=74339 →]]> Azi
am citit
un cireș
din
scoarță-n
scoarță
și
toate cireșele
mă știu
pe
de
rost.
Costel Zăgan, Poeme dezghiocate

]]> https://versuri.pro/costel-zagan-lectura-in-natura/feed 0 https://versuri.pro/costel-zagan-libertatea-ce-copilarie https://versuri.pro/costel-zagan-libertatea-ce-copilarie#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=74395 →]]> Dragă Kitty, cărțile m-au învățat totul
despre viață și despre moarte, despre
părinți și străini, despre bine și rău, des
pre oameni și animale, despre pace și
război. În fiecare zi îmi deschid sufle
tul într-o carte. Când citești, nu mai
ești singur. Totuși, nu te poți certa
în nicio carte
Cu tine sau cu lumea,
doar te poți împăca.
De pildă,
cu
Biblia
te împaci
cu
Dumnezeu.
Costel Zăgan, CONTRJURNALUL ANNEI FRANK

]]> https://versuri.pro/costel-zagan-libertatea-ce-copilarie/feed 0 https://versuri.pro/costel-zagan-vindecarea-prin-cultura https://versuri.pro/costel-zagan-vindecarea-prin-cultura#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=74432 →]]> Mă trezesc cu cartea-n mână,
și adorm cu ea sub cap.
Dacă-mi este la-ndemână,
de carte nu vreau să scap.
Și adorm cu ea sub cap,
cartea e destinul meu.
Ies cu cartea în proțap,
mă ridic spre Dumnezeu.
Cartea e destinul meu,
dacă-mi este la-ndemână.
Fără carte-i tot mai greu,
mă trezesc cu cartea-n mână.
Și adorm cu ea sub cap,
sunt bolnav o iau drept hap.
Costel Zăgan, CEZEISME II

]]> https://versuri.pro/costel-zagan-vindecarea-prin-cultura/feed 0 https://versuri.pro/camelia-lucius-o-carte https://versuri.pro/camelia-lucius-o-carte#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=78923 →]]> O carte când citești
Apare o floare
O carte când citești
Este sărbătoare.
O carte când citești
Deschizi o fereastră
Te îndrăgostești
De marea albastră.

]]> https://versuri.pro/camelia-lucius-o-carte/feed 0 https://versuri.pro/jorge-luis-borges-un-cititor https://versuri.pro/jorge-luis-borges-un-cititor#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=81002 →]]> Să se laude alții cu paginile pe care le-au scris;
Eu mă mândresc cu cele pe care le-am citit.
Poate că n-am fost un filolog,
n-am studiat declinările, modurile, laborioasa
schimbare a sunetelor,
d care asurzește și devine t,
echivalența dintre g și k,
dar am întreținut de-a lungul anilor
pasiunea pentru limbă.
Nopțile-mi sunt pline de Vergiliu;
faptul c-am știut și am uitat latina
e un câștig, fiindcă uitarea
e una dintre formele memoriei, subsolul ei vag,
cealaltă față ascunsă, a monedei.
Când în ochii mei s-au șters
vanele aparențe dorite,
figurile și pagina,
am început să studiez limbajul de fier
folosit de străbunii mei pentru a cânta
singurătăți și spade,
și-acum, de-a lungul a șapte veacuri,
de la Ultima Thule,
ajunge la mine glasul tău, Snorri Sturluson.
Tânărul, în fața cărții, își impune o disciplină precisă
și o respectă, urmărind să obțină o cunoaștere precisă;
la vârsta mea, orice activitate e o aventură
ce se învecinează cu noaptea.
Nu voi mai apuca să descifrez vechile limbi nordice,
nu-mi voi mai cufunda mâinile lacome în aurul lui Sigurd;
sarcina pe care mi-am asumat-o e nelimitată
și mă va întovărăși până la capătul drumului,
nu mai puțin misterioasă decât universul
și decât mine, învățăcelul.

]]> https://versuri.pro/jorge-luis-borges-un-cititor/feed 0