lacuri – Versuri.pro

Sara Teasdale - Nuferii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

De-ai uitat cumva de nuferii plutind
Pe lacul-ntunecat de umbra munților în plină zi,
De le-ai uitat parfumul ud și-adormitor,
Atunci poți să revii și teamă nu-ți va fi.
Dar de ți-i amintești, să nu revii nicicând,
Îndepărtează-te de lacuri, mergi spre șesuri și prerii.
Nu vei vedea cum nuferi se-nchid în apus
Și inima ta munții nu o vor umbri.

Salvatore Quasimodo - Ploaia A Și Venit Printre Noi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ploaia a și venit printre noi,
biciuie aerul tăcut.
Rândunicile ating apele stinse
lângă lacuri lombarde,
zboară ca pescărușii să prindă mici pești;
aroma fânului trece de gardul grădinilor.
Încă un an a fost ars,
fără un geamăt, fără un strigăt înălțat
pentru a învinge ziua pe neașteptate.

Mihai Rădulescu - Lacuri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ce lacuri verzi și pâcle ții-ntre gene?
Pe fundul lor coloane frânte-n valuri
Și zei betegi și urme de portaluri
Găsesc, când te privesc, pustii, perene.
În ochii-adânci civilizații moarte
Sunt visurile-adolescenței tale –
Iar eu cutreier prin ruine-agale
Și îți citesc trecutul ca-ntr-o carte.
Păcatu-și are temple printre unde,
Dar nu m-opresc. Alerg acolo unde
Pietrarii meșteri n-au strivit nisipul
Cu marmure păgâne și streine..
Sub salcie, ții minte, -ai stat cu mine..
La umbra ei cobor să-mi caut chipul.

Georg Trakl - Cele Trei Lacuri din Hellbrunn - Prima Variantă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Primul.
Pe lângă flori roiesc buimace muște
Pe lângă flori pe oarbe ape,
Fugi! Fugi! Văzduhul arde! Din adânc
Putreziciunea-n flăcări o să scape!
Tăcerea-ngheață, plânge salcia,
Pe ape se ridică aburi grei.
Fugi! Fugi! Acesta-i locul pentru ardoarea
Scârboasă-a broaștelor cu negre piei.
Al doilea.
Chipuri de nori, de flori și oameni –
O, cântă, bucuroasă lume, cântă!
Candoare zâmbitoare te răsfrânge –
Sublim devine tot ce-o-ncântă:
Ce-i sumbru ea preface în lumină,
Departele e-aici! Te bucură din plin!
Nori, soare, flori și oameni
Sorb fericitul calm divin.
Al treilea.
Sunt apele verzui-albastre,
Respiră chiparoșii-n pace,
Dă seara zvon adânc de clopot –
Atunci adâncu-enorm se face.
Se-nalță luna, noaptea-albastră
În ape înflorește blând –
E inima-mi un chip de Sfinx
Ce vrea să moară sângerând.