Friedrich Holderlin – Jumătatea Vieții
Cu galbene pere atârnăȘi plină de sălbatice rozeȚara în ape;Voi, lebede drageȘi amețite-n alintări,Vă adânciți capulÎn ape sfinte și triste.Jale mie! De unde iau eu, cândE iarnă, florile, și de undeRaza de soareȘi umbrele gliei?Zidurile stauFără de grai și reci, în vânt.Clinchet dau flamurile.