Ismail Kadare – Copilăria

Copilăria mea cu degete pătate de cernealăDimineața clopoteleMuezinul în amurgColecții de cutii vechi și timbreUn Ceylon schimbatPe două Luxemburguri.Așa s-a dusTimpul copilărieiA alergat stârnind praf și strigăteÎn urmărirea unei mingi de cârpeO minge de cârpeDe cârpe cenușii de Albania

Ion Pillat – Soldați de Plumb

Soldați de plumb, o, toată copilăria, cândCu blonde plete, hatmani, desfășurăm grămadăEroii fără moarte, uitați în câte-o ladă,Vitejii fără teamă în nemișcatul rând.Iar noi, copii cu săbii de lemn, porneam la sfadăPurtând ca steag ștergare în soare fluturând.Ce trântă, ce bătaie sub duzii din livadă!Și după bătălie câți morți fugeau râzând.O, unde ţi-e războiul, nevinovată … Citește mai mult

Abadboy – Rămânem Copii

Vârsta nu reprezintă barieră când se schimbă eraRămânem în același joc, locuitori pe Terra.Îmi amintesc cum zbiera, grupul de copii la scarăÎn fața geamului să ies cu ei pe-afară.Pierdeam nopțile de vară și zilele-nsoriteCu jocuri de copii în ore infinite.Dacă-ți aduci aminte, zicala de numărătoareCând unul număra săream în ascunzătoareCălcăm în picioare florile vecinilorÎn grădini … Citește mai mult

Alexandru Colorian – Jocuri

Un stol de rândunele mai gureșe n-ar fiDecât, în curtea școlii, năvala de copii;Uscate crângurele în arcuri se îndoaieȘi cad în jur castane, pe când alături droaieSe joacă pietricica în roată la gropițe,Sau capra zvăpăiată, cu salturi dese-n gol;Pe piatră se înscrie șodronu-n rotogol,Sub șorțuri, în penale, se joacă în penițe —Și joaca se rotește … Citește mai mult

Vanessa Hudgens – Identificat

Știu ceea ce încerc să facȘtii ce ești tu încerci să spuiÎmi dai la ochiDecât împingându-mă departeEste ca și cum ești jocurileCa și cum tu ești doar un singurSuntem atât unul și acelașiDeci, gândește-te.Toate sunt prietenii dvs. spune-miExistă doar o singură ambiție pe mintea taPăstrează-l pe refuzulDar tot ce am nevoie este o dovadă în … Citește mai mult

Vasko Popa – Între Jocuri

Nimeni nu se odihnește.Ăsta își mișcă ochii într-una.Și-i mută pe spateși vrând-nevrând merge de-a-ndaratelea.Își pune ochii la călcâieși vrând-nevrând se-ntoarcecu capul în jos.Ăla s-a transformat în urechi.A ascultat tot ce-I mai nemaiauzit,dar s-a săturatși arde de nerăbdare să devină iarel însuși,dar fără ochi, nu vede cumĂstălalt și-a descoperit toate chipurileși unul după altulle-a azvârlit peste … Citește mai mult