Când am împlinit eu aproape un an,
Doamne, ah, ce viață mai duceam,
Mă scăpăra mama pe jos,
Și era jocul frumos.
Doamne, ah, ce viață mai duceam.
Când am ajuns eu la botez,
Kotiș zicea să mă numesc.
Tata i se puse pata,
Eu plângeam ca disperata.
Doamne, ah, ce viață mai duceam.
Când am împlinit vreo zece ani,
Doamne, ah, ce viață mai duceam,
La școală bătaie luam,
Și-n joc tot nu dădeam.
Doamne, ah, ce viață mai duceam.
Când am împlinit vreo optsprezece ani,
Doamne, ah, ce viață mai duceam,
De KhanWars mă apucam,
Și eu fermă acolo eram.
Doamne, ah, ce viață mai duceam.
Am ajuns la treizeci de ani,
Doamne, ah, ce viață mai duceam,
Mă bătea toată harta,
Eu fugeam ca disperata,
Doamne, ah, ce viață mai duceam.
Când aveam vreo patruzeci de ani,
Mă plimbam prin parc cu doi badarani,
Timp de KhanWars nu aveam,
La prășit eu mă plimbam.
Doamne, ah, ce viață mai duceam.
Am crescut și la șaizeci de ani,
Și jucam KW fără bani.
Când veni el cu armata,
Îmi tremura toată poarta.
Doamne, ah, ce viață mai duceam.
Sensul versurilor
Piesa descrie etapele vieții naratorului, de la copilărie până la bătrânețe, cu referire la jocuri și activități specifice fiecărei vârste. Refrenul repetitiv subliniază o perspectivă nostalgică asupra vieții.