istoric – Versuri.pro

Mateiu Caragiale - Noapte Roșie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Trecând ca o nălucă, prin vifor, prin noroi,
El fuge-nvins și bezna pădurilor îl înghite;
Nu simte cum în valuri, din rănile cumplite,
Îi curge mândrul sânge pe platoșă șiroi.
Dar gândul-i vajnic zboară sălbatic înapoi,
Și când își amintește cum, de păgâni răpite,
Plăpândele domnițe în lanțuri zac robite,
Și cum tăiați pieriră coconii amândoi.
Pe-un mal de râpă calul și-oprește deodată,
Privește plin de turbă spre zarea-nflăcărată,
Și alba barbă-și smulge și blestemă hain,
Și-amenințând văzduhul, cu pala-n mâna dreaptă,
Se-ntoarce Voievodul mânat de-un aprig chin
În valea unde lupta și moartea îl așteaptă.

Mateiu Ion Caragiale - Boierul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Boierul.
Pe-o culme, lângă-un iezer, durează-o mănăstire
Boierul.. Mult bătrân e: dinţi nu mai are-n gură,
Posteşte, se grijeşte, bârfeşte şi strâmb jură,
Stă cuvios în strană şi zice din psaltire.
E mic de stat, făţarnic, semeţ şi crud din fire,
Viteaz spătar fu-n lupte, dar azi când barba-i sură,
Cu dreapta se închină, cu stânga smulge, fură,
Despoaie şi ucide în setea-i de hrăpire.
De neam e Basarabă, şi rudă cu Voievodul,
De bogăţii e putred şi-l blastămă norodul,
Dar, la Stambul, îl sapă Cislar-Aga harapul.
Şi tocmai de Rusalii, când plin de veselie
Aşteaptă să-i sosească fermanul de domnie
Îl prind cu pâri ascunse şi-armaşu-i taie capul.

Rainer Maria Rilke - Un Doge

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Străinii soli vedeau cum strâng tezaur
cu el, cu tot ce el făcea,
și, fastu-i provocând, dogatul de-aur
ei îl împrejmuiau cu o rețea.
Întreagă de iscoade, iar și iar,
fricoși ca brusc puterea, precauți
nutrind-o-n el (cum leii sunt ținuți),
cumva să nu-i doboare. Dar,
cu simțurile-ascunse-n apărare,
el nu vedea nimic și în grandoare
sporea mai mult. Ce signoria-n el
că poate-nvinge, învingea
el însuși. În căruntu-i cap era
înfrânt. Și chipu-i arăta-n ce fel.