Versuri corectate și adnotate
Ioana Maria, te-am întrebat eu atuncimai ții minte o searăcând am mers pe străzi în capul golcântând imnul de desrobire al popoarelor?și tu mi-ai răspuns: țin mintetot ce a fost. Plouase mult în ziua aceea.Da, Ioana Maria,plouase mult în ziua aceeacând noi ne despărțeam pentru multă vremeși dacă n-ai uitat-o până acumpoate n-ai s-o uiți … Citește mai mult
În dimineața aceeanorii erau niște draperii fantasticefalduri de plumb ale unei uriașe cortinecare cădea deasupra orașuluiși ne despărțea de el.Noi eram atunci doi convalescențiși ședeam cuminți pe malul laculuiîn iarba înaltă și fragedăa unui început de Mai.Din larg vântul ne aducea în părstropi irizați de apăși miresme ale depărtăriiiar eu îți priveam tot timpul mâineleși … Citește mai mult
Ioana Maria, nopțile aceleaau să rămână în memoria statuilorde pe marile bulevarde.Ele m-au văzut cum mergeam alături de tineși cum mă întorceam singur și triststrivind între dinți toată amărăciunea lumii.Ioana Maria, și nopțile aceleaam simțit din nougustul sublim al dinamitei.Au fost nopțicând am vrut să sară în aer tot orașultoți oamenii care dormeau.Erau nopțicând rămâneam … Citește mai mult
Iubesc de asemenea, Ioana Maria,străzile pe care te întorceai acasăde multe ori cu o floare în mână.Erau străzi largi cu statuiși apoi străzi liniștitedintre casele cărora se vedea luna.Mergeam uneori alături de tineși umerii noștri pluteauîn noapte.Erau străzi și nopți frumoase, Ioana Maria,tu aveai de multe ori o floare în mânăeu mă uitam tot timpul … Citește mai mult