Versuri corectate și adnotate
Pe cei munți pustii, sălbatici,Din Lombardo-Veneție,Unde noaptea în orgieS-adun demonii lunatici.Hoți de moarte doisprezeceStau în rond sub vântul receCare şuieră și trece!Focul cerului s-aprinde,Urmărit de groaznic tunet,Și al munților răsunetPrintre văi adânci se-ntinde.Hoții râd cu voie bună.Șeful lor, purtând cunună,Cântă astfel în furtună:„Varsă-n cupa mea de aurAcest vin ce desfăteazăȘi mă-mbată, mă turbează,Ca sângele roș … Citește mai mult
Vrei să fii tratat corect, poartă-te și tu la felNu-l pune p-ăla la perete că poate e altfelCă poate te-ar fi ajutat dacă erai într-un c***tȘi gândirea lui poate te-ar mai fi schimbat.Ăsta-i pentru cei ce țin munți în spateNu pentru cioflingari sau fetițe mult rujatePentru cei ce văd ce e bine și ce nu … Citește mai mult
Aș vrea să locuiesc în craniul luiNu numai pentru căSimpla mea prezență acoloAr fi o garanțieA morții,Ci și pentru că acest pelerinajLa fața loculuiM-ar putea face să înțelegCeva,Înebunnind la rândul meu,Desigur –Înșurubându-mă sub bolțile joase,Prin firidele strâmteUnde logica n-a încăput niciodatăȘi căzând în cele din urmăCa un vierme sătulDintr-un fruct otrăvitCe-a stricat universul.
„Voiesc, iubite pictor, o pânză cum n-a fostSă văd din întuneric că iese-n pielea goalăSatana care-n mine stârnește o răscoalăPe când zadarnic caut de el un adăpost.Îl văd frumos și searbăd, aproape o fecioară,Având pe-o gingășie de Bacchus indianO frunte visătoare sub păr de-atenianȘi-n buzele-i de flăcări cutremure ce-omoară.Fă-l dulce totdeodată ca taina unui visCe-n … Citește mai mult
Se pune întunericul peste biserica lui pustieÎnchide poarta ce duce aici şi se retrage în chilieSe roagă pentru cei ce odinioară păşeau pragulAcum e pustiu şi când atinge oamenii dispar ca prafulAprinde lumânări, rosteşte încet cuvinteSomnul durerii naşte ura-n el şi parcă simteCă n-a greşit cu nimic în misiunea ce-o desfăşoarăSufletele din oraş sunt mai … Citește mai mult
III.Se-ntunecă de ziuă şi parcă-n mii de harpeIzbeşte coada-i neagră cumplitul mării şarpeŞi ţărmuri de-ntuneric se-aruncă şi se sfarmăDe negrele talaze, cu ţipete de-alarmă.Manej de zei şi vulturi dezaripaţi de fugăMarea de chip îşi trage vânăta nopţii glugă.Şi dacă mâine, trupu-mi, cu braţele-osteniteDin ceaţă-o să te strige cu crabii în orbite?
(Libretul operei lui Béla Bartók)BardVai, basm ascuns,Unde, unde să-l ascund,A fost sau nu: înlăuntru sau afară?Basm vechi, ah, ce înseamnă,Domni și Doamne?.Cântul sună, iată.Mă arăt, să mă vadă.Cortinele pleoapelor sunt sus:Unde e scena: afară sau înlăuntru,Domni și Doamne?.Aprige și fericite,Lucruri vestite,Lumea e plină de oaste,Nu vom muri de ele, poate,Domni și doamne.Ne privim, ne privim,Basmul … Citește mai mult
Torquato Tasso.Veni din întuneric spre mine el, poetul,Poetul de spaimă ratat.Era foarte frumos. Ca la razele röntgenI se vedea în trup poezia.Poezia nescrisă de frică.„Sunt nebun” – a rostit. De altfel știamLucrul acesta din prefețele cărților,Dar el își purta nebunia ca pe-o parolăDe intrare în noi, ca și cum ar fi spus:„Mă răscumpăr astfelDe lipsa-adevărului … Citește mai mult
În arcane de pădure întuneric ce spăimântă.Frunza tace lângă frunză și copac lângă copac;Noapte tristă, noapte mută, noapte moartă, cer opacDar privighetoarea cântă, dar privighetoarea cântă.În arcane de pădure vijelie ce spăimântă,Trăsnet roșu ce-nfășoară și surpare de potop;Pentru ce e armonia o mânie fără scop,Dar privighetoarea cântă, dar privighetoarea cântă.În arcane de pădure grozăvie ce … Citește mai mult
Strofa I (AFO):Materia organică călătorește-n valuriPe fluviile de-asfalt o ard mereu pe maluriÎn carnavalul de beton și fier vechi..E anticaru’ de reglări, conturi false și pierderi..„Balca valul trece”Și cașcavalul merge,Nu există lege,Gașca ta e rege..La 40 de grade, totul mă lasă receP-aici nu-i om să plece..Las-o mai jos de zece!Mercenar, mercenar..Sau selenar, cu aură de … Citește mai mult