Camil Petrescu – Patul Lui Procust
Felie de noroi e ciclul meu,Spre capătul carent răzbat cu greu,Fuiorul tors al cretei mi-e povară,Şi de mă apără, mă şi măsoară.Triunghiul tău înscrie albatroşii,Şi doare mlaştina cu viermii roşii,Dar cum, mirajul frumuseţii nevalente,Când ochiul meu spre cruguri, sus, atent e?.Hrăniţi cu putrezime de asemeni,Se-ngraşă nuferii suavi şi gemeni,Eu, plin de bale şi vâscos, greu … Citește mai mult