Injustiție socială – Versuri.pro

Dumy - Totul E Pe Dos

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Strofa I.
Bag, am intrat să te pun în bot, sunt
DUMMY, băiat fin, simte rime, rupe tot
Vaslui, 035, sunt bine pus pe treabă
Și dau rime ascuțite să cadă pe o țară întreagă
M-am băgat pe treabă și sunt bine blindat
Bombardez, dau rime pe bandă, distrug ca-n Irak
Vreau să distrug în masă să scap de sărăcie și
O dau de la înălțime ca să fac rost de mulțime
Pătrund între mulțime, și dau totul pe față
Nu vreau să mă schimb sau să o ard în greață
Ce viață, realizez că au trecut atâția ani și
Unii nu au ce mânca, când alții aruncă cu bani
Alții stau plecați de ani buni prin afară
Trimit bani în țară să își țină copiii la școală
Dar ce școală? Puștii ăștia și-au luat-o în cap
Bani de pachet acum au devenit bani de fumat, păcat
Părinți stresați, avariați, fără speranță
Iar copiii lor, drogați, nu mai dau importanță
Asta nu e viață, trăim într-un mediu tâmpit
Alții morți de beți râd, iau în glumă tot ce zic
Mă stresez când văd copii n-au nicio bucurie
Iar containerul pentru unii e bucătărie.

Strofa II.
Familii sărace își aruncă copiii ca proștii
Alții fură, dau în cap și trăiesc pe banii noștri
La TV văd o mulțime dau din gură fără rost
Mulți vor să facă rap dar o ard mult prea prost
Fetele o ard cu droguri și nu mai sunt cuminți
Umblă numai după bani, caută doar să le alinți
Multe nu merg bine, se pare că e pe dos
Te zbați o viață întreagă, la final rămâi un lost
Aproapele te atacă, dușmanii vor să-ți dea mat
Lumea vrea să te doboare, toate merg sacadat
Asta este viața, mulți trăiesc o aventură
Aruncă cu bani în vânt când tu trăiești o viață dură
Am o veste pentru cei care trăiesc în sărăcie
O să încerc să vă ajut să vă fie și mai bine
Multe vor veni așa cum multe au trecut
Iar eu am fost pedepsit și multe m-au durut
Nu am dat înapoi, am mers în continuare
Sistemul este infect, mulți au vrut să mă doboare
Pe ultimele versuri vreau să dau fără defect
Pentru cei ce mă susțin am un vagon de respect (Respect)
Am respect pentru ăia care îmi fac o piesă hit
Nu o să îi uit pe cei care m-au ajutat să mă ridic

Cincinat Pavelescu - Săracul și Stelele

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Un sărac privea la stele
Cum te uiți la un tezaur
Și zicea: Oh, ce de aur
Doarme-n ele!

Și, pe când murim de foame,
Goi, nemernici și uitați,
Voi zăceți cu ochiul numai
La bogați.

D-aia strig, pe frigul ăsta,
Hai! Ciocniți-vă-ntre voi!
Să mai plouă nițel aur
Și pe noi!

Mchh feat Mchh - Sărăcia

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ca-n hiphop, 2010, McHh din nou pe disc
Am revenit cu toate-n spate, aici mereu am să exist
Am să fiu mereu aici ca să scuip realitatea
Când ai vată-n urechi, muzica mea să-ți scoată vata
Dacă știi că e de rău, frățioare, nu mă mir
Lumea-i rea, rupem cu toții petalele din trandafir
Poate din faptul ăsta, suntem conduși de cașcaval
Poate de-asta atâtea crime și copii lăsați orfani
Atâta sărăcie, mă uit în jur, vars lacrimi pe tricou
Îmi simt durerea și furia cum lovesc ca prin ecou
E de c***t, ba, când vezi oameni ce lucrează o grămadă
La sfârșit banca să le ia tot și să-i lase-n stradă
Ești luat de pradă într-o lume atât de materială
Să duci un trai nasol, să n-ai cu ce să mergi la școală
S-o arzi pe afară conștient că stomacul tău e gol
Să-ți scadă iarăși din salariu, în modul cel mai monoton
Să mor pe ei, mă jur, fac riduri, nici nu mă mir
La sfârșit sunt ce-am realizat, o cruce-nfiptă și-un cimitir.
Nu vrei să vezi? Nu vrei să auzi? Am să-ți zic eu cum stă treaba
Tata cu mama au tras o viață, dar au muncit degeaba
Guvernu’ te mănâncă, banca tot îți roade bani
La sfârșit să realizezi, uite așa ți-au plecat ani
De la tineri la bătrâni, plin de decesuri în spitale
Să-ți iei o sticlă-n cap că ăla n-are de mâncare
Să plătești o viață-ntreagă taxele financiare
Să te-nchini la bani, iar bani să te ducă-n închisoare.
Ăștia ne vând, vor dominație prin microcip
Am să-i c*** în gât, că nu-mi dau sufletul pentru nimic
Ce-au făcut ei pentru noi? Au lăsat oameni pe străzi
Cerșetori și boschetari cerșind pentru monezi
Au distrus familii, au lăsat gloanțe-n zid
Bucuria-ți e pe targă odată ce te-au lovit
Copii drogați, pe de-o parte sunt atâtea prostituate
Guvernu’ ăsta ce-ți împarte palme și să dai din rate
Dau cu vorbe, singur nu pot da cu fapte
N-am să plec capul în fața lor nici pe patul de moarte
Sunt niște porci, uită-te-n jur, cât de tare doare
Oameni fără gaz, fără curent, pensii de 2 milioane
Îmi plânge sufletul când mă gândesc cine-s acum
Merg în continuu pe același vis, dar nu am asfalt pe drum
Rătăcit între hiene și rafale de râs
Am să trec peste ei, mereu să ies cu capul sus
Am să dau cu pumnul strâns, am să-mi pun bandaj pe rană
Doar să nu mai văd copii ce plâng că nu au o bomboană.
Da, da, uite așa stă treaba
E România, e Sfântu Gheorghe, e McHh, 2010
By McHhNeT

Constantin Mille - În Ajunul Anului Nou

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Te duci în veșnicie, bătrân cu ghebu-n spate,
Saturn la el te chiamă păcatele să-i spui,
Și proasta omenire gonindu-te departe,
Cu flori primește-n zgomot pe-al timpului nou pui!.
Ba spun poeții încă, că pruncu-i plin de glume,
Că fericirea este în cornul lui, că mâine
Mai mândru răsări-va alt soare pentru lume,
Că pacea și dreptatea vor lua a vieții frâne!.
An nou! an vechi! pe lume tot rele o s-aducă;
Urcați-l azi în slavă și mâni l-îți blăstăma,
Războiul roș de sânge zăbalele își mușcă:
Tiranii vor războaie; războaie vom purta.
Te duci, moșneag, purtându-ți pe spetele-ți curbate
Volumul gros de fapte ce-n cale ai privit:
Popoarele în prada mizeriei turbate
Și-un tron prin dinamită în aer asvârlit!.
An nou! ce lucruri nouă aduci pe lume, spune,
Sub forma tinereții n-ascunzi vreun bătrân?
Ne-aduci oare alinul, ești sol de vremi mai bune?
Cu cine ești: cu robii – sau ești cu-al lor stăpân?.
O, parcă văd la anul cum lumea-nsângerată
Te va goni cu chiot, cu plânset, cu fiori..
Dar, vai! Ca să salute din suflet bucurată
Alt prunc, alt an, ce sigur nu-i va duce flori!

Cds - Chiar Nimic

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

De ce ne rupem capu’
Să fim deștepți
Să mergem la școală
Să fim înțelepți
Să ne batem capul cu zeci de mii de probleme
Să muncim mereu ca să facem avere
Și când zic avere, trebuie să vorbesc de bani
Că fără ei degeaba stai tu zeci de ani
Că știi tu de toate
Dar ce se întâmplă?
Persoane cu ani de facultate nu-și găsesc de muncă
Că cică-i criză
Că n-au de lucru
Că toți fugim mereu mereu după același lucru
Dar nu se poate
Și nu vrem, frate
S-ajungem toți la șaizeci de ani cu chirie-n state
Poate, dacă vrem și de se poate, cu mașină mică și-un serviciu peste noapte
Dar uite s-a scumpit
Benzina, frate
Și ajungi să-ți dai salariul doar pe navetă, poate
În alte părți
Unde-i mai bine
Și alergi toată viața ta precum un câine
Că toată viața ta tu ai muncit
Dar după atâția ani vezi, nu ți-a rămas nimic
Chiar nimic
Să lași și tu la copii
Dar în loc de banii tu acum le lași datorii
Chiar nimic
Să zici că e al tău
Că l-ai făcut cu mâna ta și cu capul tău
Chiar nimic
Să-ți aducă veselie
Să-ți arate că-nvățatul nu e deloc o prostie
Chiar nimic
Ca să-ți susțină bătrânețea
Și care să-ți dea atunci când nu vei mai avea
Și chiar nimic
De care să fii mândru
Că l-ai făcut cu banii tăi, nu cu împrumuturi
Chiar nimic
Să-ți facă traiul mai ușor
Și să-ți vezi copiii tăi stând la casa lor
A lor? Naa
Că stau tot în chirie
Școala ta n-a fost în stare să le lase bogăție
De ce? Nu se știe!
Cât timp? Pe vecie!
O să ne țină pe noi toți ăștia-n sărăcie
Că o să aibă bani doar ăla care știe
Să te fure pe față și să râdă de tine
Și chiar n-ai ce face, că sigur nu-ți place
Deci nu te mai gândi că dacă ai carte ai parte
Nu poți să faci, nu o să faci
Defapt, doar dac-ai banii poți să te remarci
Și ca să-i punem punct, ca să ai bănet
Fii și tu la fel de hoț ca ei, că lor le merg.

Cartier - Copiii Străzii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ancorat în impas observ totul de departe
Greseli repetate, greseli acceptate
Speranțe asfixiate prin agresivitate
Suspine amestecate cu lacrimi apatizate
Dincolo de lacrimile nevărsate
Stau drepți în fața sorții pe timp de noapte
Neînfricați, needucați, fac față la toate
Acolo sunt cei izgoniți din societate
Copii ce-și caută loc prin orfelinate
Și, tre’ să rămâi în viață chiar și cu mâinile pătate
Totul rezumându-se la rezultate
Reguli generale ce nu pot fi încălcate
Că greșelile nu pot fi răscumpărate
Așa cum păcatele nu pot fi spălate
Durerile nu pot fi arătate
Copii din stradă suferă de sinceritate.
E un război critic între viață și moarte
Speranțe spulberate, vise abandonate
Un drum aglomerat de persoane agramate
Snobi parveniți cu mințile afumate
Scuipă gesturi și vorbe agasante
Spirite nesfințite devin agitate
Când se duce efectul și revin la realitate
Foamea ne împinge la păcate
Fapte neargumentate rămân în spate
Că, sfinții încearcă să ne arate
Calea către adevăr și dreptate
Noi căutăm drumul spre libertate
Strămoșii ne-au dovedit că se poate
Deci, există o rezolvare la toate
Și dacă nu merge vorba bună trecem mai departe
Că-n final să ne facem singuri dreptate.
Rămân blocat când văd subiectele abordate
Atâtea vedete neconsolate cer activitate
Ei vor atenție de parcă ar fi artefacte
Au probleme ce trebuie rezolvate
Când, defapt sunt doar bișnițari și bagaboante
Rămân marcat când observ atâtea defecte
Persoane despicate, realizări uitate
Minți dezorientate ce nu au frică de moarte
Se supun fără rost unor vorbe dictate
Că-n final să poarte uniforme dungate
Că nu mai există așa spusa egalitate
Sunt copii străzii ce nu au nevoie de acte
Supraviețuirea e singura lor abilitate
Ei nu depind de politică sau aparate
Nu le pasă de tine sau de autoritate
Iar povestile lor nu-s deloc amuzante!

Traian Demetrescu - Ciobanii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Ciobanii stau în jurul vetrei —
Afară negură şi moină.
— „Mă, Miule”, grăieşte unul,
„Ce stai aşa? , ia zi o doină! ”
Hei!. de-asta-i arde lui acuma!..
El singur doar îşi ştie halul..
Sfios şi necăjit răspunde:
— „Cu ce să cânt?.. că n-am cavalul.. ”
— „Dar unde-i, mă? ” – „Unde să fie?.. ”
„L-a frânt boieru pe spinare-mi;
Dar şi eu-n gândul meu, de ciudă,
I-am tras o-njurătură, barem! ”

Releveu - Somn Ușor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Aici e Releveu, trezit, când încă Mircea doarme
Am ars sute de foi și s-au tocit zeci de creioane
Am fost îndrăgostit de ploi în 22 de toamne
Au fost îndrăgostiți de bani dar, iartă-i Doamne,
Și acum suntem treziți când încă doarme lumea
Când alții aduc pace pe Terra cu mâna pe arme, culmea
Și îți dau frâu liber joia, ca să te toarne lunea
Cu un cântec ce te-adoarme, să sfarme ascensiunea
Și sforăie în fotolii, cu banii noștrii în gând
Miniștrii fără portofolii, fâlfâie portofele în vânt
Când mor copii cu foi în fața școlii degerând
Și visele devin iluzii, rămân român de rând
Când îi prinde seară stând în fața scării și visând
Când îi prinde vara bând în fața gării așteptând,
Când îi prinde garda fumând, 0.5 trei seri la rând,
Când iarna îi prinde tremurând, în scări de bloc filozofând,
Demonstrând ipocrizia, că un heruvim păgân
Lăsând de-o parte poezia, ca un scriitor nebun
Când își pierd copilăria fumegând, băgând, trăgând
Plângând când își pierd felia, ca un lup bătrân, flămând
Că aici n-ai cum, ia-ți pledul și afară
Aici dăm o sută de mii, pe brand-ul de țară
Zeci de mii pentru a ne încadra, în trendul de vară
Și 40 de lei la copii, dacă încă sunt la școală,
Și indiferent de boală, toate-s scumpe când le cumperi
Și indiferent de școală, ei profită să te superi
Se-mbuibă pe banii tăi și se bucură când suferi,
Ridică vile peste văi, tu întinzi rufe printre nuferi
Cu un abonament pe tramvai și un gram de verde la salariu
Îți joci rolul și-l blestemi pe cel ce a scris scenariul,
Ești țintuit în casă precum peștele în acvariu,
Sistemul te-a redus la tăcere fără niciun comentariu
C-avem legende vii ce zac în aziluri de bătrâni
Avem biserici multe și totodată mulți păgâni,
Avem munți plini de aur ce ne-au rămas de la străbuni,
Drapelul pătat cu sânge și mai presus suntem români.

R. A. C. L. A. feat Cedry2K - Poziția Umilului

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Ne ducem viața-ntre brute
Multe rute spre orizont fără reper
Puținii drepți de fapt s-încovoiați de talanții lui Lucifer
Sacrificați pe roțile de fier ce mișcă un sistem corupt
Condus de un grup de interese transpartinic pe arginți vândut
Ne vor cuminți la plug plătind cu cardu-n hypermarket
Energia se consumă în peluza analfabet analitic
Analergic analeptic stimulez mintea prin ce zic
În orice zi pentru cei cu inima-mpărțită-n paispe diocezii
Cei umiliți în fermele daneze
Cei atacați cu pietre în camioanele franceze
Avem frați exploatați în suburbiile londoneze.
Români îngenuncheați pe șantiere în Germania
Făcuți sclavi care bat câmpii în Italia și Spania
Și din Scoția în Australia, din Olanda în Canada
Căutând făgăduința când vizează ambasada
Iar umilința are prețul ei întunecat
Doi euro pe oră-n diaspora și un cap plecat
Sub orice articol comandat jigniți în presa lor
Făcuți țigani jegoși, hoți de mașini și violatori.

Ma ia plânsu’ când văd ce-am ajuns
Un sfert din puști sunt flămânzi și sar prânzu’
Ma ia plânsu’ când aud c-abuzuri de genu’
Vin chiar mai des ca autobuzu'[x2].

Umili sunt cei din țară doar în sticle-și țin tăria
Sinistrați iarna în plaurul de pe brațul Chilia
Plătitori docili de taxe, surmenați de supramuncă
Supradoza de umilință oare când o să ne-ajungă
Cât demonul mândriei va putea să ne-mpungă
Investit de noi cu sporul, cântărit numai în pungă
Doar la casă și la SUV și agitând șampanie-n club
Că nu ne pasă de acea zi când garanția expiră
Sub pământ și pe cuvânt că cei ce se sting parcă prea curând
De fapt pleacă-ntr-un loc mai bun, eliberând pe rând
Poziția de umili slujitori pentru că rămân tăcuți
Sunt mulți dar într-o lume oarbă, n-au fost văzuți
Când aurul lucește prea puternic și arginții curg
Numai martirii poartă amintiri cum au fost arși pe rug
Pe 8 noiembrie 1918, cei 45 de moți uciși cu sânge rece
Istoria trece peste noi brutală
Și nu-i judecător decât în cer, Cel ce alege și separă
Sfinți de președinți de șefi deșarta fală
Când umilința nu există-n om, o va primi de-afară.

Ma ia plânsu’ când văd ce-am ajuns
Un sfert din puști sunt flămânzi și sar prânzu’
Ma ia plânsu’ când aud c-abuzuri de genu’
Vin chiar mai des ca autobuzu'[x2]

Ganea Marius - Timpuri de București 2

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

1
Totul s-a schimbat, nimic din ce știam nu era
Adevarat, acum trebuie să cerșești ca să poți să crești aici în București.
Fată la 15 ani pe vene se crestează.
2
Băiat la 16 ani pe la colțuri fumează
Bătrâni din salvare mor pe paturi de spitale.. Foarte tare
Și când te gândești că nu poți decât să stai să privești cum aici în București totul depinde de cum vorbești
Și cu cine crești că doare tare crede-mă frățioare când îți vezi prietenul că
te face la buzunare..
3
Căci suntem într-un oraș în care Lanțu’l și Briceagul sunt Baza la Fiecare.
Dacă stai să o iei cu vorba bună s-ar putea foarte simplu să rămâi fără o mână..
Căci în București banul e la putere în timp ce tu cheltuiești prin cluburi lovele
altu moare de foame pe străzile mele..
Dar hai să vorbim și despre ei
Despre cei care nu au banii nici măcar de idei
Despre cei care nu au bani nici de o pâine pentru mâine.
R:
Timpuri de București trebuie să cerșești să poți să trăiești
Timpuri de București în fiecare zi înveți și crești.
Timpuri de București trebuie să cerșești să poți să trăiești
Timpuri de București în fiecare zi înveți și crești
4
Femeie bătrână fără bani și cu boala pentru 4 milioane spală pe jos pardoseala
Un Bătrân fără anii de școală cerșește prin 41 de foame să nu moară
Stai în mașină și te uiți la ei
Hm.. Omule n-ai tu idei ce ar face acești oameni
Pentru 1 milion de lei.
R:
Timpuri de București trebuie să cerșești să poți să trăiești
Timpuri de București în fiecare zi înveți și crești.
Timpuri de București trebuie să cerșești să poți să trăiești
Timpuri de București în fiecare zi înveți și crești
Ehee. București. De-astea ne ești.
Pe fiecare zi înveți să trăiești..