Îndoielnic – Versuri.pro

Simion Felix Martian - Toamna Refugiaților

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Nicicând n-au plâns atâtea frunze triste
Sub cerul unui singur anotimp,
Nicicând scenarii sumbre, alarmiste,
N-au dat atâtea drame-n contratimp.
Au explodat și Sirii și Irakuri
În sutele de mii de umbre vii,
În viețile pitite în rucsacuri,
În filele fierbinți de tragedii.
S-au ghemuit supuse frontiere
În calea uriașului puhoi,
Și două lumi privindu-se-n tăcere
Stau încă rezemate-n „voi” și „noi”.
Confuzia e mare, este ceață,
Și, licărind în beznă, ne-ntrebăm:
Să îi primim cum dragostea ne-nvață
Sau creștinismul să ni-l apărăm?
E mult prea mare semnul de-ntrebare
Și întunericul mult prea vârtos:
Este pericol de islamizare,
Sau șansa de-a-L primi ei pe Christos?
Dă-ne lumina Ta din ceruri, Doamne,
Asupra vieții-acestor desțărați,
Care-au încins cuptoru-acestei toamne:
Ne sunt dușmani sau, totuși, suntem frați?
Noi știm că loc e pentru toți în lume
Și am putea conviețui cu ei,
Dar am dori ca sfântului Tău Nume
Să I se-aducă slavă și-n moschei.

Johann Wolfgang Von Goethe - O, Nu Știu De-Mi Ești Dragă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

O, nu știu de-mi ești dragă, dar
De-ți văd o oară chipul doar,
Și-o oară numai ochii tăi,
Scap de-ale iadului văpăi.
Și cerul știe cum tresar,
Dar că-mi ești dragă n-am habar.

Desperado - Cea Mai Bună

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Desperado – Cea mai bună.
Locuiam într-o rulotă
Cu vreo patru chitări și-o saltea
Nu aveam grijă zilei de mâine
Și trăiam orice clipă venea.
Câte fete-au trecut pe la mine
Și câte sute de nopți am pierdut
Până când pe nepregătite
Drept în brațele tale am căzut.

Ref: Lumea spune, lumea întreabă
Cum am dat peste-o fată de treabă?
Și nu crede nimeni că m-am schimbat
Să fie oare adevărat?

Dintre toate câte au fost
Tu ești cea mai bună
Să te pierd aș fi un prost
Tu ești cea mai bună.
Lângă tine am și eu un rost
Tu ești cea mai bună
Dar mă întreb ca într-o bună zi
Mă voi plictisi.

De-ar fi spus cineva asta vara
Că e vremea să mă liniștesc
L-aș fi scos drept pe ușa afară
Fără măcar să clipesc.

Ref: Lumea spune, lumea întreabă
Cum am dat peste-o fată de treabă?
Și nu crede nimeni că m-am schimbat
Să fie oare adevărat?

Dintre toate câte au fost….

Daniel Vişan-Dimitriu - Ești Tu?

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Nu știu cum ai făcut, ce mi-ai trimis,
de m-am oprit pe loc și te-am privit
cu ochii mari, încremenit, uimit,
căci nu puteam să cred: erai un vis?
Veniseși din legende, dintr-un mit,
să îmi transformi cuvintele în vers,
să îmi oprești plictisitorul mers
și să-mi trimiți mesajul: “Ești iubit!”?
Sau chiar erai iubirea ce-o aștept,
aceea pentru care-s pregătit
să umplu locul gol ce-l am în piept?
Ești, oare, tu, aceea ce-am iubit
în viețile în care, pe nedrept,
am fost îndepărtat și pedepsit?

The American Mall - Clar

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Calea mea încă nu știu încotro mă duc
Pe un drum întunecat și mare
Pe calea mea, dar îmi e teamă că aș putea să fiu pierdută
Pentru că drumul pe care l-am ales poate fi greșit.
Când va fi clar? Dacă am luat decizia corectă?
Când voi putea fi sigură că îmi cunosc propria voce?
Visez la ziua în care nu voi mai avea dubii
Unde încrederea să iasă învingătoare
Și eu să-mi înfrâng teama
În mod clar.
Și nu știu, nu știu unde să caut un răspuns
Într-o lume care nu este corectă
Îmi voi găsi forța
Și voi descoperi cine am fost, da?
Sau să mă retrag și să mă prefac că nu îmi pasă?.
Când va fi clar? Dacă am luat decizia corectă?
Când voi putea fi sigură că îmi cunosc propria voce?
Visez la ziua în care nu voi mai avea dubii
Unde încrederea să iasă învingătoare
Și eu să-mi înfrâng teama
În mod clar.
Mi s-a spus că învățăm din greșelile noastre
Numai că nu știu în câte greșeli trebuie
Încerc cu putere să las garda jos
Poate acum, chiar aici.
Clar că am luat decizia corectă
Bineînțeles că îmi cunosc vocea
Astăzi este ziua când sunt eliberată de dubii
Și când încrederea iese victorioasă
Și eu îmi înving teama
Clar

Heinrich Heine - Necredinciosul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

O, da! Te voi cuprinde-n brațe!
De-atât noroc nemăsurat
Tresare inima-mi și crește
La gândul ăsta minunat.
O, da! Te voi cuprinde-n brațe!
Mă joc cu părul tău bălai,
Căpșorul drag mi-l lași pe umăr
Și ore-ntregi cuminte stai.
O, da! Te voi cuprinde-n brațe!
În adevăr se schimbă visul
Și pe pământ mă-mbie soarta
Să gust aievea paradisul.
O, sfinte Toma! Nu pot crede
Și mă-ndoiesc de toate cele,
Atât cât degetul n-oi pune
În rana fericirii mele.

Grigore Vieru - M-A Strigat Cineva

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Totul e îndoielnic
Chiar și ochii acei.
Poate nu-s ai iubitei,
Poate-ai altei femei.
Totul e îndoielnic
Chiar și rana.
Poate că nu o port eu,
Poate că mama.
Totul e îndoielnic
Chiar și izvorul.
Poate că nu el se-aude,
Poate că dorul.

Proconsul - Dacă Mă Mai Iubești

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Poate că ți-ai amintit despre trecut
Poate că te-ai întrebat unde am greșit
Nu contează ce simt eu pentru tine
Sau ce gândesc
Tot ce vreau eu să aflu de la tine
Am să te întreb.
Dacă tu mă mai iubești
Dacă tu mă mai iubești
Dacă tu știi cât țin la tine
Dacă mai vrei să fii cu mine
Dacă tu mă mai iubești.
Aș vrea să te mai gândești
La ce ți-am spus
În ochi vreau să mă privești
Și să asculți.
Nu contează ce simt eu pentru tine
Sau ce gândesc
Tot ce vreau eu să aflu de la tine
Am să te întreb.
Dacă tu mă mai iubești
Dacă tu mă mai iubești
Dacă tu știi cât țin la tine
Dacă mai vrei să fii cu mine
Dacă tu mă mai iubești

Nahapet Kuceac - Doar a Ta Voi Fi Şoptit-a

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Doar a ta voi fi, șoptit-ai. Nu e vreo minciună, oare,
Și uita-vei jurământul pentru-o nouă alintare?
Dacă altul te-o atinge, zilele-mi vor fi amare.
Doamne, fă să nu-i sărute nimeni dulcea-mi sărutare.

Adrian Filip - Mesagerul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Nimeni, dar toți, toți ar vrea să știe,
înainte de bătălie,
ce fel de gânduri are despre Zamolxes, el, războinicul.
Și tot așa, nimeni nu vrea, dar toți ar încerca
să poată demonstra ce demni urmași ai zeilor sunt ei!
și cum câștigă mesagerul dreptul suprem, acela de a se sacrifica!
Un alt gând, insidios, însă șoptește, șerpește, în mintea mesagerului:
ce-ar fi dacă nici el, Zamolxes, nu știe..!?